Lumea-n palmă | Explozii în Crimeea, percheziții la Trump acasă și ape tulburi în Marea Chinei de Sud

 Lumea-n palmă | Explozii în Crimeea, percheziții la Trump acasă și ape tulburi în Marea Chinei de Sud
foto: defence-blog.com

„Nerespectarea regulilor antiincendiare” pe aerodromul militar din Novofedorovka, Crimeea a aruncat în aer o serie de „muniții” care au distrus aproape tot complexul, readucând în centrul atenției problema peninsulei și generând o serie de întrebări cu privire la autorii acestui incident. În timp ce se discută dacă ucrainenii au folosit sau nu rachete HIMARS sau partizanii au dat o lovitură atât de puternică, în SUA, pentru prima dată, un fost președinte este percheziționat la el acasă.

În același timp, apele din strâmtoarea Taiwan nu au revenit la calmul și liniștea de dinainte, situația rămânând în continuare prea tensionată ca să fie neglijată. În Europa, întrebarea „pentru cine bat vânturile?” este tot mai actuală în contextul prezenței armatei ruse și a echipamentului militar în zona centralei nucleare din Energodar, unde riscul unui accident nuclear este unul mare, iar consecințele - pur și simplu greu de imaginat.

Cine a fumat sau de ce a explodat

O zi liniștită de plajă în Crimeea s-a transformat într-un coșmar pentru mii de ruși, aflați în vacanță sau stabiliți cu traiul în peninsulă după anexarea acesteia la Rusia din 2014. Cel puțin o persoană a fost ucisă într-o serie de explozii care au avut loc la o bază militară din orașul Novofedorovka, marți, 9 august. La scurt timp, Moscova a confirmat incidentul și a spus că a fost vorba doar de o „explozie a unor muniții”, fără a oferi alte detalii, scrie BBC.

Jurnaliștii britanici au transmis că autoritățile ucrainene au negat implicarea armatei în această explozie, în acest sens fiind citat consilierul prezidențial Mihailo Podoliak. Cu toate acestea, incidentul a readus în atenția opiniei publice mondiale problema Crimeei.

„Crimeea este ucraineană și nu o vom ceda niciodată. Războiul a început cu Crimeea și trebuie să se termine cu Crimeea - cu eliberarea ei”,, a transmis în seara zilei de marți, 9 august, președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Ministerul Apărării de la Kiev a reacționat printr-un comunicat ironic, unde „a îndemnat” Rusia să respecte „regulile de securitate în caz de incendii și de interzicere a fumatului”. Totodată, autoritățile ucrainene au afirmat că „prezența trupelor de ocupație pe teritoriul Crimeei ucrainene nu este compatibilă cu sezonul turistic”.

Continuând relatarea, portalul de știri britanic afirmă că Novofedorovka și Saki se află la o distanță de 50 km de portul Sevastopol, principala bază a flotei ruse din Marea Neagră. Aerodromul din zonă a fost utilizat de Rusia în repetate rânduri de aviația militară pentru a efectua raiduri în interiorul Ucrainei.

În ciuda asigurărilor date de Moscova, imaginile din satelit arată că aerodromul din Novofedorovka a fost grav afectat de explozii, fiind distrus aproape în întregime. Reuters scrie că în urma exploziei activitatea aviației militare ruse din zonă a scăzut „într-o oarecare măsură”.

Ziarul american New York Times scrie că pagubele exploziei sunt mult mai mari decât a descris inițial Kremlinul, afirmând că în peninsula Crimeea a fost decretată stare de urgență. Astfel, peste 250 de persoane au fost evacuate din zona exploziei, iar 62 de blocuri și 20 de clădiri de uz comercial au fost avariate. Mai mult, deși Ucraina nu și-a asumat atacul, un oficial ucrainean a declarat sub anonimat pentru Washington Post că exploziile ar fi fost rezultatul unei operațiuni realizate de forțele speciale ale Kievului și rezistența partizană din zonă.

Acesta a mai adăugat că în atac a fost folosită o „armă exlusiv ucraineană”. Totodată, în urma atacului ar fi fost distruse două aeronave de tip Su-24 și Su-30, care costă zeci de milioane de dolari.

„Pentru a ajunge la ținte aflate în spatele liniilor inamice, Ucraina a apelat din ce în ce mai mult la gherilele din aceste teritorii, au declarat oficialii. Partizanii au ajutat, de exemplu, forțele ucrainene să țintească bazele rusești și depozitele de muniții din regiunea Kherson, spun oficialii ucraineni”, transmite New York Times.

Aceste informații l-au supărat însă pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski care a cerut joi, 11 august, oficialilor din cadrul guvernului ucrainean să nu mai vorbească cu presa despre tacticile militare ale Kievului împotriva Rusiei, afirmând că „este iresponsabil să divulgi informații despre planurile noastre pentru titluri zgomotoase”. În același timp, Ministerul Apărării de la Kiev a anunțat că a deschis o anchetă pentru a afla cine este oficialul care a afirmat că Ucraina ar sta în spatele exploziilor din Crimeea, transmite Reuters.

Jurnalistul Will Vernon de la BBC scrie că în cazul în care va fi demonstrată implicarea Ucrainei în acest atac, războiul ar putea cunoaște o nouă escaladare, din moment ce anterior oficialii ruși au avertizat în repetate rânduri că Crimeea este parte a Federației Ruse, iar un atac asupra acestor teritorii ar atrage un răspuns extrem de dur din partea Moscovei.

Pentru cine bat vânturile?

Câteva tiruri de artilerie lansate în direcția Centralei Nucleare din Zaporojie, cea mai mare din Europa au readus în discuție pericolul unei explozii nucleare, care a îngrijorat întreaga lume și la începutul lunii martie, atunci când armata rusă controla zona Centralei de la Cernobîl. Institutul pentru Studiul Războiului susține că armata rusă și-ar bombarda zonele controlate, fiind afectate inclusiv unitățile militare staționate în zonă.

De cealaltă parte, presa rusă îl citează pe fostul reprezentant al Departamentului de Stat al SUA, Kurt Volker, potrivit căruia Kievul ar fi „trecut linia roșie”, în ce privește exploziile din jurul centralei. Potrivit Nezavisimaya Gazeta, în rezultatul exploziilor ar fi fost deconectat de la rețeaua electrică, cel de-al patrulea bloc.

Drept rezultat, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a solicitat Rusiei să permită accesul inspectorilor Agenției Internaționale a Energiei Atomice în zona centralei nucleare.

„Orice atac asupra acestei centrale nucleare este un act sinucigaș”, a transmis Gutterres, în cadrul unei conferințe organizată cu ocazia comemorării a 77 de ani de la bombardarea Hiroshimei, scrie de The Guardian.

De cealaltă parte, autoritățile ucrainene susțin că situația din jurul centralei este cu atât mai gravă cu cât bombardamentele au vizat zonele în care se află containerele ce conțin deșeuri radioactive.

„Dacă două sau mai multe containere vor fi distruse, este imposibil să estimăm amploarea dezastrului. Asemenea acțiuni nebune ar putea duce la escaladarea situației și la un nou Cernobîl sau Fukushima”, a declarat șeful companiei Energoatom, Petro Kotin. De altfel, în ciuda situației grave, acesta afirmă că situația „rămâne sub control”.

„Nu este o nici o națiune în această lume care s-ar putea simți sigură când un stat terorist aruncă în aer o centrală nucleară”, a adăugat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, afirmă publicația britanică. În acest context, șeful statului ucrainean a solicitat comunității internaționale să impună sancțiuni mult mai dure Rusiei, care să-i afecteze și pe cetățenii de rând ai Rusiei, cum ar fi retragerea vizelor turistice pentru intrarea în Uniunea Europeană.

Cu toate acestea, armata rusă continuă să utilizeze în scopuri militare echipamentele instalate în jurul centralei atomice, atacând în special orașul Nikopol, care este situat pe malul opus al râului Dnipro. Edilul localității, Oleksandr Saiuk a declarat pentru BBC că orașul se află sub tirurile artileriei ruse „aproape în fiecare noapte”, iar atacurile sunt lansate de militarii care controlează centrala.

Atacurile au continuat pe parcursul săptămânii curente, în ciuda avertismentelor emise de ONU și a solicitărilor înaintate de G7 și Statele Unite ale Americii, privind reîntoarcerea centralei Ucrainei. O altă soluție a fost demilitarizarea zonei din jurul centralei nucleare Zaporojie, fiind înaintată de ONU.

Soluția a fost respinsă de reprezentantul permanent al Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, care a declarat că Moscova nu susține această propune, transmite The Guardian.

„Demilitarizarea centralei o poate face vulnerabilă în fața celor care vor să o viziteze. Nimeni nu știe care vor fi scopurile și obiectivele lor. Nu putem exclude provocări, atacuri teroriste asupra centralei, pe care trebuie să o protejăm”, a argumentat Nebenzia.

Recent, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski a anunțat că armata ucraineană îi are în vizor pe soldații ruși care trag în Centrala Nucleară de la Zaporojie sau o utilizează drept scut. 

„Orice soldat rus care fie trage în centrală, fie o folosește drept scut, trebuie să înțeleagă că devine o țintă specială pentru serviciile noastre de informații, serviciile speciale și armata”, a declarat Zelenski în mesajul său de sâmbătă seara, 13 august.

La aceeași temă, presa internațională a scris despre anunțul Rusiei referitor la faptul că nu va mai permite inspectorilor americani să verifice respectarea tratatului de control al armelor nucleare și a siturilor în care sunt amplasate acestea. Potrivit unui comunicat emis de Ministerul Afacerilor Externe de la Moscova, citat de Reuters, condițiile de inspecție propuse de Washington au creat „avantaje unilaterale pentru Statele Unite și privează efectiv Federația Rusă de dreptul de a efectua inspecții pe teritoriul american”.

Intrat în vigoare în 2011, tratatul New Start este un acord care limitează numărul de focoase nucleare strategice pe care SUA și Rusia le pot desfășura, precum și pe cel de rachete și bombardiere strategice. Deși expiră în 2026, respectarea tratatului și eficacitatea acestuia a fost pusă la îndoială.

FBI, anchetă în privința lui Trump

Presa americană a obținut o nouă temă de discuții și de titluri spectaculoase pe prima pagină, atunci când în dimineața zilei de marți, 9 august, agenții FBI au descins cu percheziții la vila ex-președintelui SUA, Donald Trump, din Florida. Acuzat că ar fi luat documente clasificate la plecarea de la Casa Albă după ce a pierdut alegerile prezidențiale din 2020, fostul președinte american se află în prezent în centrul mai multor investigații lansate de justiția americană.

În acest caz, potrivit Associated Press este vorba despre o investigație pornită la sesizarea Arhivelor Naționale ale SUA, după ce reprezentanții acestora au obținut din partea fostului președinte, 15 cutii cu mai multe documente din timpul mandatului său, inclusiv unele care aveau parafa „strict secret”.  Astfel, în baza legilor federale cu privire la statutul acestor documente, Departamentul de Justiție a lansat o investigație care a dus la percheziția vilei Mar-a-Lago din Palm Beach, Florida.

„Sunt vremuri întunecate pentru Națiunea noastră, după ce frumoasa mea casă, Mar-A-Lago din Palm Beach, Florida, este sub asediu, percheziționată și ocupată de un grup mare de agenți FBI. Niciodată nu s-a întâmplat așa ceva unui Președinte al Statelor Unite”, a reacționat Trump pe propria sa rețea socială, Truth Social.

Fostul președinte nu a ezitat să folosească acest moment pentru a-și crește popularitatea, de rând cu donațiile pentru campania prezidențială din 2024. Reuters notează că de la lansarea comitetului politic „Save America”, la câteva zile după pierderea alegerilor din 2020, Trump a reușit să obțină până în prezent donații de peste 100 de milioane de dolari.

De cealaltă parte, postul TV afiliat conservatorilor, Fox News a citat mai mulți republicani care au afirmat că Departamentul de Justiție este „înarmat politic”, afirmația aparținând guvernatorului de Florida, Ron DeSantis, văzut un potențial candidat la prezidențialele din 2024.

„Raidul de la Mar-a-Lago este o escaladare a înarmării agențiilor federale împotriva oponenților politici ai regimului, în timp ce oameni ca Hunter Biden sunt tratați cu mănuși de copii”, a declarat acesta. De altfel, republicanii au promis că în cazul unei victorii la alegerile din noiembrie, vor declanșa imediat o investigație împotriva procurorului general Merlick Garland.

Ulterior, surse din cadrul Departamentului de Justiție au declarat pentru Washington Post că agenții FBI au percheziționat vila lui Trump pentru a verifica dacă acesta nu deține în continuare documente cu privire la programul nuclear și armele de acest tip. Potrivit acestor surse, mai mulți oficiali guvernamentali s-ar fi arătat îngrijorați de posibilitatea ca aceste documente să ajungă pe „mâini greșite”.

În încercarea de a înlătura mai multe dintre suspiciunile care planează asupra anchetei, mai ales după ce Trump a declarat că ar fi „persecutat” și operațiunea ar face parte dintr-o „vânătoare de vrăjitoare”, Departamentul de Justiție a anunțat că a solicitat publicarea mandatului de percheziții și a informațiilor aferente.

Un rezumat al investigațiilor în cadrul cărora este investigat ex-președintele Trump a fost realizat de publicația britanică The Guardian. Astfel, potrivit jurnaliștilor englezi, unul din principalele cauze în care este investigat fostul președinte american este legat de evenimentele din 6 ianuarie 2021, atunci când mai mulți susținători ai acestora au încercat să împiedice validarea rezultatelor alegerile prezidențiale din 2020. 

Ancheta, condusă de o Comisie a Camerei Reprezentanților de mai bine de un an, încearcă să identifice dovezi incontestabile care să arate implicarea nemijlocită a fostului președinte în susținerea atacului asupra sediului Congresului SUA de către mulțimea de susținători. Condusă și de o membră a partidului său, reprezentanta Liz Cheney, Comisia a depus deja unele demersuri în justiție, în speranța că Departamentul de Justiție va iniția urmărirea penală a fostului președinte în acest caz. 

„Comisia nu-l poate acuza pe Trump de delicte federale. Decizia trebuie să fie făcută de Departamentul de Justiție, condus de procurorul general Merrick Garland. Dacă Departamentul de Justiție înaintează acuzații, cea mai mare provocare a procurorilor va fi să demonstreze judecătorilor că Trump a acționat rea intenție”, scriu jurnaliștii britanici.

Trump mai este vizat și într-o altă anchetă deschisă în Georgia, tot la tema alegerilor prezidențiale din 2020. În baza mai multor probe, în special a unei conversații dintre fostul președinte și secretarul de stat, republicanul Brad Raffensperger, în care Trump a cerut acestuia să „găsească” voturile necesare pentru a inversa rezultatul alegerilor. Juriștii susțin că în acest caz Trump ar fi săvârșit cel puțin trei delicte, în timp ce ex-președintele SUA afirmă că a avut o simplă discuție și nu a avut intenția de a influența alegerile. La același capitol este și acuzația că ar fi obținut donații în sumă de 250 milioane dolari de la susținătorii săi, promițând să demonstreze fraudarea alegerilor în instanță, dar a direcționat banii în alte domenii.

Alte două cauze penale în care este vizat Donald Trump se referă la încălcare legislației fiscale, prin manipularea unor date cu privire la proprietățile deținute și valoarea lor, în încercarea de a obține împrumuturi favorabile. O altă cauză în care este implicat ex-președintele SUA datează din 2019, atunci când a fost acuzat de hărțuire sexuală, procesul fiind judecată în prezent la Curtea de Apel din New York.

Ape (ne)liniștite în strâmtoarea Taiwan 

Exercițiile militare desfășurate de armata chineză în jurul insulei Taiwan, au încetat în cele din urmă pe 10 august, Beijingul precizând însă că „pregătirile pentru război” vor continua, după ce a testat în mod efectiv capacităție de luptă ale trpelor. În același timp, comunicatul Ministerului Afacerilor Externe de la Beijing, transmitea potrivit Associated Press, că Beijingul este dispus să „lucreze cu cea mai mare sinceritate pentru a depune toate eforturile în vederea obținerii reunificării pașnice”. 

„Dar nu vom renunța la folosirea forței și ne rezervăm dreptul de a lua toate măsurile necesare. Acest lucru este pentru a ne proteja împotriva amestecurilor externe și a tuturor activităților separatiste”, a transmis MAE al Chinei.

În același timp, armata taiwaneză a început mai multe exerciții pentru testarea propriilor capacități, în condițiile în care China încalcă tot mai frecvent zona aeriană a Taiwanului și încearcă să izoleze tot mai mult economia acestei insule de lumea exterioară.

Acest lucru a fost recunoscut inclusiv de președinta Taiwanului, Tsai Ing-Wen, care într-o vizită efectuată la o bază militară aeriană, a declarat că „pericolul militar chinez rămâne înalt în strâmtoare Taiwan”.

„Deși țara noastră nu încearcă să escaladeze tensiunile, își va apăra suveranitatea și securitatea națională”, a transmis Tsai Ing-wen, potrivit Taiwan News.

Le Monde scrie că în ciuda unui discurs agresiv și a unor manevre militare efectuate în apropiere de insulă, experții nu cred că raportul de putere din zonă s-ar fi schimbat. 

„Exercițiile militare au avut ca scop impresionarea publicului: presa chineză a vorbit și despre simularea unei „izolări a insulei”, cu alte cuvinte o blocadă”, deși în ciuda exercițiilor, cel puțin la nivel maritim traficul a continuat cu unele mici schimbări”, susțin jurnaliștii francezi.

În același timp, Reuters a anunțat că Beijingul și-a retras promisiunea de a nu trimite trupe sau administrație în Taiwan în cazul în care s-ar produce reunificarea sau ar prelua controlul asupra insulei. Așa-numita „carte albă” a Chinei relevă poziția dar și intenția guvernului comunist de a convinge autoritățile și populația din Taiwan să accepte reunificarea. Cele două promisiuni au fost emise în 1993 și 2000.

Practic, acestea garantau că Taiwanul se va bucura de un grad înalt de autonomie, cu statut de regiune specială, după ce urma revină în cadrul Chinei. Anterior, Partidul Comunist Chinez a propus revenirea insulei sub controlul său după formula „o țară, două sisteme”, aplicabilă în Hong Kong, dar care și-a pierdut orice valoare după ce guvernul de la Beijing a anulat acest principiu prin lichidarea democrației și a oricărei forme de autonomie din oraș.

Autoritățile de la Taipei au reacționat la acest gest, pe care l-au condamnat puternic. Într-un comunicat emis de Ministerul Afacerilor Externe al Taiwanului, citat de Taipei Times, se menționează așa-zisa carte albă ar contrazice realitatea conform căreia Taiwanul și China sunt egale, în timp ce arată „intenția Beijingului de a încălca dreptul internațional prin violarea suveranității”.

„Suveranitatea Taiwanului aparține celor 23,5 milioane cetățeni, care sunt singurii ce pot decide viitorul acestei țări. Acest guvern nu va accepta niciodată nici un acord cu privire la situația din strâmtoare, dictat de China autoritară”, a reacționat Ministerul Afacerilor Externe al Taiwanului transmite Taipei Times.

Zeci de miliarde pentru cip-uri

Un alt titlu care s-a aflat pe prima pagină a presei americane este semnarea de către președintele Joe Biden, a unei legi care promite să reconstruiască și să dezvolte industria americană a semiconductorilor. În acest sens, au fost alocați în total 280 de miliarde de dolari, dintre care 44 miliarde sunt destinați construcției de noi fabrici. CNET scrie că primele rezultate ar urma să fie observat în următorii cinci ani, din moment ce SUA încearcă să recapete poziția de lider al industriei de cip-uri și semiconductori, pierdută în fața companiilor din Taiwan și Coreea de Sud, iar mai nou, amenințată de tot mai multe companii chineze.

„America a inventat semiconductorii, dar în cursul anilor am permis ca fabricarea acestora să fie făcută peste mări”, a declarat Biden la ceremonia de promulgare a legii.

Legislația adoptată ar urma să încurajeze companii precum Qualcomm să investească 4,2 miliarde de dolari în proiecte de investiții, realizate în comun cu GlobalFoundries pentru a construi fabrici de procesoare în New York. Un alt producător, Micron, s-a angajat să investească 40 de miliarde de dolari în capacitatea de producție, urmând ca această mișcare să crească ponderea SUA în acest domeniu de la 2% la 10%.

Publicația americană citează Asociația Industriilor de Semiconductori, care potrivit datelor disponibile, arată că în 1990 SUA deținea 37% din producția globală de cip-uri. În prezent, aceasta deține o pondere de doar 12% din acest domeniu.

„Cererea pentru cip-uri se prăbușește exact în momentul în care Joe Biden semnează un proiect de lege pentru a majora producția de cip-uri din SUA”, titrează revista Fortune. Jurnaliștii publicației explică această nefericită coincidență prin faptul că deficitul din perioada pandemică, care a dus și la profituri record pentru companiile din industrie, este astăzi înlocuit de o supraofertă față în față cu o cerere scăzută, ceea ce ar putea duce la scăderea prețurilor cel puțin până în 2023. La acest capitol se adaugă și inflația înaltă, care contribuie și mai mult scăderea cererii.

Astfel, companii din domeniu au anunțat pierderi majore pentru primele trimestre ale anului 2022. Spre exemplu, NVIDIA a raportat o scădere cu 33% a vânzărilor, în timp ce Intel a înregistrat pierderi nete în sumă de 454 milioane de dolari. 

„Legea pentru stimularea producției de cip-uri, votată de ambele partide în Congres și promulgată de președintele Biden pe 10 august, stabilește cheltuieli de 280 miliarde de dolari pentru a extinde cercetările și a dezvolta acest domeniu. Membri ai Congresului și oficiali ai administrației Biden au spus că proiectul de lege va consolida avantajul tehnologic al SUA față de rivali, precum China”, transmite Fortune.

Engadget scrie că noua legislație nu va oferi rezultate pe termen scurt, întrucât construcția noilor fabrici și dezvoltarea celor actuale ar urma să dureze ani de zile. Publicația notează totuși că promulgarea acestei legi vine la puțin timp după vizita președintei Camerei Reprezentanților a SUA, Nancy Pelosi în Taiwan, în ciuda amenințărilor din partea chinei. De altfel, insula este „casa” companiei Taiwan Semiconductor Manufacturing Company, cel mai important producător de cipuri din întreaga lume.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Lumea-n palmă | Vizită și nervi din Europa până în Asia, panică în Balcani și un raport ce a provocat „suferință și ură”

Lumea-n palmă | Vizită și nervi din Europa până în Asia, panică în Balcani și un raport ce a provocat „suferință și ură”

Lumea-n palmă | Africa, sub lupa lui Macron și Lavrov, ofensivă pe timp de criză și un lider european acuzat de nazism

Lumea-n palmă | Africa, sub lupa lui Macron și Lavrov, ofensivă pe timp de criză și un lider european acuzat de nazism

Lumea-n palmă | Europa „prăjită”, așteptarea lui Putin în Iran și o Uniune Europeană sub asediul crizelor economice și politice care par fără sfârșit

Lumea-n palmă | Europa „prăjită”, așteptarea lui Putin în Iran și o Uniune Europeană sub asediul crizelor economice și politice care par fără sfârșit

Advertoriale
Te confrunți cu alergia, iar spray-urile de nas provoacă dependența? Încearcă Euphorbium compositum SN

Te confrunți cu alergia, iar spray-urile de nas provoacă dependența? Încearcă Euphorbium compositum SN

Generația Inteligenței Financiare: Ce sunt creditele și depozitele (VIDEO)

Generația Inteligenței Financiare: Ce sunt creditele și depozitele (VIDEO)

Negru de Purcari -  în lista celor mai bune vinuri din lume ale anului 2021

Negru de Purcari - în lista celor mai bune vinuri din lume ale anului 2021

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.