Cât ne mai pot hrăni pământurile noastre? „Noi ne-am deprins doar să luăm, fără a oferi naturii nimic în schimb”

Cât ne mai pot hrăni pământurile noastre? „Noi ne-am deprins doar să luăm, fără a oferi naturii nimic în schimb”

Ani la rând am auzit că solurile sunt principala avuție naturală a Republicii Moldova, sunt diverse și fertile. Realitatea prezentului e alta însă: starea solurilor din țara noastră este nesatisfăcătoare, iar unele trenuri agricole ar fi deja într-o stare deplorabilă. Tot mai mulți specialiști din domeniul agriculturii susțin că fertilitatea solului scade treptat, iar pământurile nu ar fi corect utilizate. Pentru a afla cât timp ne mai pot hrăni solurile moldovenești, AGORA a discutat cu mai mulți experți, iar aceștia susțin într-un glas că situația e critică.

În ultimii ani, starea fertilității efective a solurilor Republicii Moldova s-a înrăutățit considerabil. Acum 20 de ani cca 42% din suprafața agricolă a țării se caracteriza printr-o cantitate scăzută de humus (2-3%) și numai 20% era în stare optimă (3-3,5% humus). Capacitatea de nitrificare a solului a fost la un nivel scăzut pentru 80% din suprafață (5-10 mg/kg). Conținutul de fosfor mobil se afla la nivelul scăzut și foarte scăzut (1-2,5 mg/100g) pe 25% din suprafețele agricole, moderat asigurat (1,5-4 mg/100 g) pe 34% și doar pe 40% din suprafețe agricole conținutul de fosfor a fost optim, ridicat și foarte ridicat (3-7 mg/100g). Starea conținutului de potasiu a fost optimă, ridicată și foarte ridicată pe aproximativ 90% din suprafețele agricole ale republicii (20-40 mg/100g).

Actualmente, indicatorii potențialului productiv al solului menționați mai sus s-au înrăutățit considerabil, iar cantitățile scăzute de humus sunt la cca 50% din suprafețele agricole.

„Acest fapt e cauzat de diminuarea cantităților de îngrășăminte organice care se aplică în sol pentru producerea agricolă, de folosirea irațională a resturilor vegetale în urma recoltării culturilor agricole. Îngrășămintele organice sunt sursa primordială pentru asigurarea de lungă durată  a potențialului productiv al solurilor. Îngrășămintele chimice reprezintă sursa momentană, de scurtă durată pentru asigurarea potențialului productiv al solurilor. Anual, cu recoltele se exportă din sol 60-70 kg/ha de azot, 30-40 kg/ha de fosfor, 70-80 kg/ha de potasiu, dar se încorporează în medie pe Republică doar 30kg/ha de elemente nutritive, cea ce reprezintă un raport de 5-6 ori mai mic”, a menționat pentru AGORA directorul Institutului de Pedologie, Agrochimie și Protecție a Solului „Nicolae Dimo”, Leonid Popov.

 „Solurile își pierd fertilitatea din cauza producătorilor agricoli”

Solurile în Republica Moldova vor asigura procesul de producere agricol încă mult timp. Aceasta le este caracteristic solurilor de tip cernoziom. Cu toate acestea, randamentul lor va scădea dramatic.

„Prognozele arată că, deja, în următorii ani, cheltuielile pentru producerea unei tone de producție agricolă pe hectar se vor majora considerabil și nu din cauza scumpirii inputurilor, ci din cauza diminuării potențialului productiv al solului. Acestea își pierd fertilitatea din cauza producătorilor agricoli. Ei mizează doar pe produsele chimice și pe obținerea profitului momentan, iar solurile se exploatează intensiv fără a ține cont de longevitatea sursei de produce. Elementar, majoritatea (90%) producătorilor agricoli nu respectă asolamentele (ordinea culturilor pe o suprafață lucrată în timp), nu mai vorbim de măsuri tehnologice de păstrare și sporire a fertilității solurilor”, consideră Leonid Popov.

Doctorul habilitat, profesorul cercetător, directorul ICCC „Selecția”, Boris Boincean, a confirmat pentru AGORA că starea solurilor din țara noastră este deplorabilă, iar agricultorii s-au transformat în mineri care își desfășoară activitatea după legea profitului.

„La formarea roadei, ponderea humusului trebuie să fie de 80%-90%, la momentul actual este doar de 30% maxim. Cea mai mare problemă a noastră este că nu refacem proprietățile solului, nu respectăm natura”, consideră Boincean.

O altă problemă este că nu se respectă legea asolamentul, care reprezintă „rotația culturilor în timp și spațiu”, asta însemnând mai exact alternarea culturilor agricole. Potrivit lui Boris Boincean acest factor este extrem de important, dar nu se respectă pentru că „vrem să scoatem bani grei și creștem ani la rând pe același terenuri doar floarea soarelui, grâu și porumb”.

Despre asolament vorbește și administratorul companiei EuroAlun și membru al Consiliului Alianței Lanțului Valoric în Agricultura Ecologică din Moldova (MOVCA), Alexandr Perjan, care recomandă agricultorilor să înceapă reabilitarea solurilor prin corectarea asolamentelor și includerea mai multor culturi, inclusiv leguminoase, alternarea culturilor pentru a preveni eroziunea solului, să înceapă înierbarea naturală a plantațiilor, semănatul de culturi siderate și culturi de acoperire azot-fixatoare.

Perjan declară pentru AGORA că degradarea solului ar putea fi stopată dacă vom conștientiza importanța fertilității solului și vom depune efort în comun pentru a menține și îmbunătăți fertilitatea solului.

Pe de altă parte, Leonid Popov a venit și cu o serie de îndrumări pentru îmbunătățirea calității solului:

- În fiecare gospodărie agricolă să existe cel puțin un specialist calificat;

- Specialiștii să treacă traininguri de majorare a calificativului, a cunoștințelor;

- Fiecare gospodărie să folosească asolamentele agricole;

- În funcție de complexitatea reliefului terenurilor agricole, să se implementeze tehnologiile corecte de producere agricolă;

- O dată la 4 – 5 ani, să verifice conținutul elementelor primare (Azot, Fosfor, Potasiu), precum și conținutul de humus în sol.

- Statul să introducă în mod obligatoriu măsuri de evaluare și control al calității solului pentru fiecare gospodărie agricolă;

- Statul să introducă taxe drastice de penalizare a celor ce fraudează calitatea solurilor.

„Cel mai important instrument pentru păstrarea solurilor în folosul generațiilor viitoare este rațiunea și responsabilitatea deținătorilor de terenuri agricole. De altfel tot producătorii agricoli trebuie să conștientizeze faptul că prin respectarea corectă a tehnologiilor de producere agricolă, îmbunătățirea calității solului, dumnealor diminuează cheltuielile lor și majorează profitul.” Leonid Popov

Leonid Popov

„Ne place pământul negru, ne place să arăm, or pentru a proteja solul trebuie de renunțat la această practică”

Solurile Republicii Moldova sunt va­lorificate peste limită. Potențialul productiv înalt al cernozi­omului și procesul relativ simplu de valorificare au contribuit la dezvoltarea agriculturii. Lider-agro.md notează că, actualmente din suprafața totală de 3.381.620 ha a țării, conform cadastru­lui (Cadastrul funciar, 2016), 2.499.585 ha prezintă terenuri agricole (78%).

Fondul arabil constituie 1.822.912 ha, viile și livezile ocupă 288.900 ha, pășunile – 345.034 ha, 465.253 ha e ocupat de fondul forestier (inclusiv plantațiile forestiere).

Pentru a reabilita solul, directorul ICCC „Selecția”, Boris Boincean, accentuează că este necesar să restituim fertilității solului culturi părăsitoare, cultivând leguminoase care au capacitatea de a îmbogăți solul.

„Culturile prășitoare sărăcesc solul, situația la moment este una catastrofală. Am pierdut 70% din fertilitate solului. Ne place pământul negru, ne place să arăm, or pentru a proteja solul trebuie de renunțat la această practică. Agricultorii noștri sunt orientați doar la roadă și bani. Noi deja avem o tendință proastă, scade fertilitatea solului, cu cât se reduce materia organică în sol, cu atât se intensifică încălzirea globală”.

Boris Boincean

Directorul ICCC „Selecția” mai afirmă că natura este complexă, iar noi nu trebuie să dominăm natura.

 „Natura este armonios creată, ea are ritmul său, noi ne-am deprins doar să luăm, fără a oferi naturii nimic în schimb”, susține Boincean. 

„Nu trebuie să așteptăm doar politici la nivel de stat”

Alexandr Perjan susține un sistem agricol prietenos mediului și încurajează, dar și promovează agricultura ecologică ca premisă pentru un mod sănătos de viață. 

 

„Nu trebuie să așteptăm doar politici la nivel de stat, cred că fiecare dintre noi poate alege să se gândească la continuitatea bunăstării naturii și să înceapă aplicarea practicilor ecologice și conservative în gospodăria sa. Încet-încet se contaminează toți cu dragostea de pământ și facem o schimbare continuă. Solurile noastre pierd anual din fertilitate. Extragem recolte, dar foarte puțină materie organică este întoarsă înapoi. Fertilizanții minerali nu contribuie la sporirea fertilității solului, ci doar hrănesc recolta. Despre îngrășămintele naturale și gunoiul de grajd s-a uitat demult, fie că lipsește în mare parte zootehnia, iar pe de altă parte fertilizanții minerali par a fi mai ușor de aplicat.”

Alexandr Perjan

De asemenea, Perjan accentuează că varianta optimă este să reînviem zootehnia și să implementăm o agricultură circulară, dar nu putem lăsă solurile să degradeze în așteptarea creșterii sectorului zootehnic, trebuie să utilizăm toate resursele existente la moment.

Conștientizarea problemei - unica șansă a solului

Experții accentuează că avem șanse să ne menținem solurile doar conștientizând starea actuală a lor și prin luarea unor măsuri de menținere și fertilitate, dar și limitare sau excludere a produselor chimice.

Sfatul principal ar fi să nu luptăm pentru recolte foarte mari azi, dar care ne îmbolnăvesc copii și mediul, ci să consumăm mai puțin, dar mai sănătos. 

„Trebuie să privim solul nu doar ca pe un suport în care stau rădăcinile plantelor, ci ca pe un sistem viu. Dacă vom încerca să copiem natura și să intervenim cât mai puțin, vom avea doar de câștigat.”

Alexandr Perjan

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
„Cu așa un potențial, dacă vom ajunge să nu avem ce mânca, atunci merităm această situație”. Experți în agricultură, despre suficiența roadei din acest an

„Cu așa un potențial, dacă vom ajunge să nu avem ce mânca, atunci merităm această situație”. Experți în agricultură, despre suficiența roadei din acest an

Cu sapa la avioane sau cât de (ne)digitalizată este agricultura de acasă (VIDEO)

Cu sapa la avioane sau cât de (ne)digitalizată este agricultura de acasă (VIDEO)

Unde au dispărut vacile de altădată?  În ultimii 40 de ani, șeptelul de bovine mulgătoare din țară s-a redus de 6 ori. Ce spun fermierii și cu ce soluții vin autoritățile (INFOGRAFIC/HARTĂ)

Unde au dispărut vacile de altădată? În ultimii 40 de ani, șeptelul de bovine mulgătoare din țară s-a redus de 6 ori. Ce spun fermierii și cu ce soluții vin autoritățile (INFOGRAFIC/HARTĂ)

Advertoriale
Premieră pentru Moldova. Se formează prima comunitate Web3, iar mai mulți tineri vor face mentorat cu experți din SUA (VIDEO)

Premieră pentru Moldova. Se formează prima comunitate Web3, iar mai mulți tineri vor face mentorat cu experți din SUA (VIDEO)

Aplică acum la jobul care te va ajuta să te încălzești la iarnă

Aplică acum la jobul care te va ajuta să te încălzești la iarnă

Sărbătorește „Ziua Vinului TOTEM-ul păcii” la Château Vartely

Sărbătorește „Ziua Vinului TOTEM-ul păcii” la Château Vartely

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • DESCIFRAT| Distribuirea lemnelor de foc sau drumul celor 5 metri ster: De la lista întocmită de primării, la stocurile care se golesc (VIDEO)
    DESCIFRAT| Distribuirea lemnelor de foc sau drumul celor 5 metri ster: De la lista întocmită de primării, la stocurile care se golesc (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Cristina Tocari, tânăra care a revenit din Franța pentru a transforma plasticul în bijuterii (VIDEO)
  • DESCIFRAT| Meniul preșcolarilor, între posibilități și necesități (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Nicolai Croitoru: „Pot să mă mândresc că echipa mea e formată practic în proporție de 80% din persoane revenite de peste hotare”(VIDEO)
  • DESCIFRAT| Cum (NU) face față Chișinăul inundațiilor de după ploi cu un sistem de canalizare pluvială din 1980. Care sunt soluțiile (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Mai mulți sportivi profesioniști din Rusia au început să fie mobilizați
  • 2
    Un bărbat din Federația Rusă a mers la război pentru a-și găsi fiul dispărut, dar a ajuns prizonier al soldaților din țara sa
  • 3
    Maia Sandu sugerează că victoria Ucrainei ar putea crea premise de rezolvare a conflictului transnistrean
  • 4
    Rusia intenționează să convoace Consiliului de Securitate al ONU în legătură Nord Stream
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.