Cât ne mai pot hrăni pământurile noastre? „Noi ne-am deprins doar să luăm, fără a oferi naturii nimic în schimb”

În ultimii ani, starea fertilității efective a solurilor Republicii Moldova s-a înrăutățit considerabil. Acum 20 de ani cca 42% din suprafața agricolă a țării se caracteriza printr-o cantitate scăzută de humus (2-3%) și numai 20% era în stare optimă (3-3,5% humus). Capacitatea de nitrificare a solului a fost la un nivel scăzut pentru 80% din suprafață (5-10 mg/kg). Conținutul de fosfor mobil se afla la nivelul scăzut și foarte scăzut (1-2,5 mg/100g) pe 25% din suprafețele agricole, moderat asigurat (1,5-4 mg/100 g) pe 34% și doar pe 40% din suprafețe agricole conținutul de fosfor a fost optim, ridicat și foarte ridicat (3-7 mg/100g). Starea conținutului de potasiu a fost optimă, ridicată și foarte ridicată pe aproximativ 90% din suprafețele agricole ale republicii (20-40 mg/100g).

„Acest fapt e cauzat de diminuarea cantităților de îngrășăminte organice care se aplică în sol pentru producerea agricolă, de folosirea irațională a resturilor vegetale în urma recoltării culturilor agricole. Îngrășămintele organice sunt sursa primordială pentru asigurarea de lungă durată a potențialului productiv al solurilor. Îngrășămintele chimice reprezintă sursa momentană, de scurtă durată pentru asigurarea potențialului productiv al solurilor. Anual, cu recoltele se exportă din sol 60-70 kg/ha de azot, 30-40 kg/ha de fosfor, 70-80 kg/ha de potasiu, dar se încorporează în medie pe Republică doar 30kg/ha de elemente nutritive, cea ce reprezintă un raport de 5-6 ori mai mic”, a menționat pentru AGORA directorul Institutului de Pedologie, Agrochimie și Protecție a Solului „Nicolae Dimo”, Leonid Popov.

„Solurile își pierd fertilitatea din cauza producătorilor agricoli”

Solurile în Republica Moldova vor asigura procesul de producere agricol încă mult timp. Aceasta le este caracteristic solurilor de tip cernoziom. Cu toate acestea, randamentul lor va scădea dramatic.

„Prognozele arată că, deja, în următorii ani, cheltuielile pentru producerea unei tone de producție agricolă pe hectar se vor majora considerabil și nu din cauza scumpirii inputurilor, ci din cauza diminuării potențialului productiv al solului. Acestea își pierd fertilitatea din cauza producătorilor agricoli. Ei mizează doar pe produsele chimice și pe obținerea profitului momentan, iar solurile se exploatează intensiv fără a ține cont de longevitatea sursei de produce. Elementar, majoritatea (90%) producătorilor agricoli nu respectă asolamentele (ordinea culturilor pe o suprafață lucrată în timp), nu mai vorbim de măsuri tehnologice de păstrare și sporire a fertilității solurilor”, consideră Leonid Popov.

Doctorul habilitat, profesorul cercetător, directorul ICCC „Selecția”, Boris Boincean, a confirmat pentru AGORA că starea solurilor din țara noastră este deplorabilă, iar agricultorii s-au transformat în mineri care își desfășoară activitatea după legea profitului.

„La formarea roadei, ponderea humusului trebuie să fie de 80%-90%, la momentul actual este doar de 30% maxim. Cea mai mare problemă a noastră este că nu refacem proprietățile solului, nu respectăm natura”, consideră Boincean.

O altă problemă este că nu se respectă legea asolamentul, care reprezintă „rotația culturilor în timp și spațiu”, asta însemnând mai exact alternarea culturilor agricole. Potrivit lui Boris Boincean acest factor este extrem de important, dar nu se respectă pentru că „vrem să scoatem bani grei și creștem ani la rând pe același terenuri doar floarea soarelui, grâu și porumb”.

Despre asolament vorbește și administratorul companiei EuroAlun și membru al Consiliului Alianței Lanțului Valoric în Agricultura Ecologică din Moldova (MOVCA), Alexandr Perjan, care recomandă agricultorilor să înceapă reabilitarea solurilor prin corectarea asolamentelor și includerea mai multor culturi, inclusiv leguminoase, alternarea culturilor pentru a preveni eroziunea solului, să înceapă înierbarea naturală a plantațiilor, semănatul de culturi siderate și culturi de acoperire azot-fixatoare.

Perjan declară pentru AGORA că degradarea solului ar putea fi stopată dacă vom conștientiza importanța fertilității solului și vom depune efort în comun pentru a menține și îmbunătăți fertilitatea solului.

Pe de altă parte, Leonid Popov a venit și cu o serie de îndrumări pentru îmbunătățirea calității solului:

- În fiecare gospodărie agricolă să existe cel puțin un specialist calificat;

- Specialiștii să treacă traininguri de majorare a calificativului, a cunoștințelor;

- Fiecare gospodărie să folosească asolamentele agricole;

- În funcție de complexitatea reliefului terenurilor agricole, să se implementeze tehnologiile corecte de producere agricolă;

- O dată la 4 – 5 ani, să verifice conținutul elementelor primare (Azot, Fosfor, Potasiu), precum și conținutul de humus în sol.

- Statul să introducă în mod obligatoriu măsuri de evaluare și control al calității solului pentru fiecare gospodărie agricolă;

- Statul să introducă taxe drastice de penalizare a celor ce fraudează calitatea solurilor.

„Ne place pământul negru, ne place să arăm, or pentru a proteja solul trebuie de renunțat la această practică”

Solurile Republicii Moldova sunt va­lorificate peste limită. Potențialul productiv înalt al cernozi­omului și procesul relativ simplu de valorificare au contribuit la dezvoltarea agriculturii. Lider-agro.md notează că, actualmente din suprafața totală de 3.381.620 ha a țării, conform cadastru­lui (Cadastrul funciar, 2016), 2.499.585 ha prezintă terenuri agricole (78%).

Pentru a reabilita solul, directorul ICCC „Selecția”, Boris Boincean, accentuează că este necesar să restituim fertilității solului culturi părăsitoare, cultivând leguminoase care au capacitatea de a îmbogăți solul.

Directorul ICCC „Selecția” mai afirmă că natura este complexă, iar noi nu trebuie să dominăm natura.

„Natura este armonios creată, ea are ritmul său, noi ne-am deprins doar să luăm, fără a oferi naturii nimic în schimb”, susține Boincean.

„Nu trebuie să așteptăm doar politici la nivel de stat”

Alexandr Perjan susține un sistem agricol prietenos mediului și încurajează, dar și promovează agricultura ecologică ca premisă pentru un mod sănătos de viață.

De asemenea, Perjan accentuează că varianta optimă este să reînviem zootehnia și să implementăm o agricultură circulară, dar nu putem lăsă solurile să degradeze în așteptarea creșterii sectorului zootehnic, trebuie să utilizăm toate resursele existente la moment.

Conștientizarea problemei - unica șansă a solului

Experții accentuează că avem șanse să ne menținem solurile doar conștientizând starea actuală a lor și prin luarea unor măsuri de menținere și fertilitate, dar și limitare sau excludere a produselor chimice.

Sfatul principal ar fi să nu luptăm pentru recolte foarte mari azi, dar care ne îmbolnăvesc copii și mediul, ci să consumăm mai puțin, dar mai sănătos.