Schimbările climatice ne lasă fără porumb sau grâu? Ce spun experții despre încălzirea globală în agricultură și ce măsuri de adaptare propun autoritățile

Schimbările climatice ne lasă fără porumb sau grâu? Ce spun experții despre încălzirea globală în agricultură și ce măsuri de adaptare propun autoritățile

În ultimii ani, în Republica Moldova s-au făcut simțite consecințele schimbărilor climatice. Seceta pune o bună parte din agricultura noastră la pământ. Spre deosebire de combaterea schimbărilor climatice, care implică măsuri precum reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, adaptarea presupune o abordare mult mai complexă. Astfel, sunt întreprinse măsuri în zona de cercetare, unde oamenii de știință caută să dezvolte soiuri de culturi mai rezistente la secetă și despre refacerea sectorului de irigații. Pentru a afla despre capacitatea R. Moldova de a face față modificărilor climei, fără să ne mai întrebăm – cum se întâmpla acum câțiva ani – dacă aceste schimbări sunt sau nu reale, AGORA a discutat cu experții din domeniu și cu reprezentanții Ministerului Mediului și cei ai Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. 

Cât de probabilă este dispariția unor culturi?

Leonid Voloșciuc de la Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor (IGFPP)  susține că în trendul actual al schimbărilor climatice apare o competiție dintre omenire și plantele agricole cu organismele dăunătoare, unde are de pierdut doar omenirea.

„Câștigători sunt doar organismele dăunătoare. Acolo unde au fost - se dezvoltă mai puternic, unde lipseau - deja au apărut și duc până la compromiterea recoltei. Rolul organismelor dăunătoare o să fie mult mai puternic prin faptul că pierderile de recoltă permanent vor crește”, afirmă doctorul habilitat în științe biologice.

Potrivit lui, dispariția unor soiuri este strâns legată de atitudinea autorităților și a producătorilor agricoli.

„Din multitudinea soiurilor de culturi agricole, noi avem un Registru Național  impunător, dar când vorbim despre suprafețele cu aceste culturi, deja constatăm că sunt aproape aceleași culturi. În Republica Moldova se optează doar pentru anumite soiuri, iar într-un final condițiile climatice afectează recolta”, punctează profesorul cercetător.

Nu e nevoie de dramatizat pe fundalul schimbărilor climatice până la dispariția unor culturi. Acest lucru nu o să se întâmple. Se va reduce suprafața ariilor însămânțate, volumul de producție și unii indicatori ai comerțului și exportului acestor culturi.

Leonid Voloșciuc, șeful Laboratorului Fitopatologie și Biotehnologie din cadrul IGFPP

Agricultura ecologică, printre soluțiile experților din domeniu

Potrivit lui Leonid Voloșciuc, pentru diminuarea impactului acestor fenomene e nevoie să ne orientăm spre agricultura ecologică. Ea include toate elementele, pornind de la utilizarea tehnologiilor moderne în combaterea agenților patogeni, păstrarea biodiversității; conservarea echilibrului ecologic regional, creșterea fertilității solului, menținerea calității apei și soiurile autohtone care sunt dezvoltate la condițiile din Republica Moldova

„Soiurile dezvoltate în condițiile noastre sunt mult mai adaptabile și întotdeauna asigură productivitatea. Nu trebuie să alergăm în goana după recolte ale unor produse importate, care se manifestă după niște condiții favorabile, precum umiditate, cantitate de precipitații. În alte condiții precum cele secetoase, întreaga recoltă este compromisă, mai spune șeful Laboratorului Fitopatologie și Biotehnologie din cadrul IGFPP.

Printre tehnicile moderne pe care ar trebuie să le utilizeze agricultorii, Voloșciuc enumeră: extinderea suprafețelor de irigare, optarea pentru irigarea prin picurare și cea subterană, asolamentul.

Pe parcursul ultimului deceniu, asolamentul a fost total ignorat, ceea ce este o mare greșeală. Acolo unde au fost utilizate culturile boboase  și după ele au urmat culturi cerealiere, a fost asigurată obținerea rezultatelor asemănătoare celor de pe parcursul anilor trecuți. Aproape că nu s-a simțit.

Leonid Voloșciuc, șeful Laboratorului Fitopatologie și Biotehnologie din cadrul IGFPP

Recomandăm și: Cât ne mai pot hrăni pământurile noastre? „Noi ne-am deprins doar să luăm, fără a oferi naturii nimic în schimb”

Schimbări în structura culturilor cultivate

Deși nu putem vorbi despre dispariția unor culturi, seceta de pe teritoriul țării noastre la noi poate avea un impact asupra structurii soiurilor cultivate. Astfel, unele soiuri care sunt mai puțin tolerante la secetă, ar putea fi înlocuite cu cele rezistente. De această părere este directorul Institutului de Fitotehnie Porumbeni, Anatolie Spivacenco.

„În ultimii ani tot mai des se înregistrează seceta și lipsa de umiditate în perioada de vegetație. La momentul actual nu este risc de dispariție a unor culturi. Producătorii agricoli trebuie să se acomodeze la condițiile respective, trebuie să respecte întocmai cerințele tehnologice de cultivare a culturilor agricole și să selecteze soiuri în funcție de zone”, punctează Anatolie Spivacenco.

Porumbul - nefezabil pentru regiunea de sud și de centru a țării

Potrivit expertului, cele mai afectate de secetă sunt culturile cerealiere – porumbul și grâul, pe când floarea soarelui este puțin mai rezistentă. Pentru p roadă garantată, și directorul Institutului de Fitotehnie Porumbeni recomandă asolamentul și aplicarea metodelor conservative de prelucrarea a solului în scopul diminuării, evaporării și pierderii umidității.

Dacă acum analizăm porumbul care are roadă, o să-l găsim pe cel autohton. Poate cu o roadă mai mică, dar suntem convinși că este productivitate. Soiurilor străine făcute să aibă o roadă înaltă și să reacționeze bine la umiditate trebuie să le garantăm condiții favorabile. În cazul în care nu putem asigura aceste condiții, nu trebuie de investit de cinci ori mai mult într-un material hibrid care ne va aduce pierderi mari.

Anatolie Spivacenco, directorul Institutului de Fitotehnie Porumbeni

Directorul institutului susține că productivitatea este asigurată și de respectarea metodelor adaptate la schimbările climatice. Printre cele enumerate de Anatolie Spivacenco sunt: însămânțarea în termenii optimi, material semincer calitativ și de fugit de la arătura adâncă.

„Noi trebuie să conștientizăm că este nevoie de trecut la prelucrarea conservativă a solului, când toată masă biologică și toate resturile vegetale rămân la suprafața solului. Solul tot timpul trebuie să fie acoperit, așa nu este afectat de razele soarelui, iar masa vegetală nu dă posibilitatea evaporării apei. Chiar dacă este secetă, umiditate care se acumulează noaptea sau roua se păstrează în sol”, a explicat Spivacenco.

Vezi și: „Cu așa un potențial, dacă vom ajunge să nu avem ce mânca, atunci merităm această situație”. Experți în agricultură, despre suficiența roadei din acest an

Lipsa cercetării - principală cauză a unei producții scăzute

Secretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Șarban, susține că  riscuri există întotdeauna, mai ales în cazul când vorbim de schimbările climatice, proces deja care este în derulare și care nu pot fi modificat de către un, chiar dacă omul a stat la baza generării acestuia.

„Dacă vorbim despre culturi, de exemplu porumbul, noi vedem ce s-a întâmplat în 2020, vedem ce se întâmplă în 2022, și constatăm faptul că regiune de sud și de centru a Republicii Moldova, deja în anii secetoși, nu este indicată pentru cultivarea porumbului. De fapt, noi trebuie să ne orientăm spre alte culturi reziliente și adaptate la condițiile climatice din regiunile respective”, afirmă secretarul de stat.

Printre cauzele unei productivități scăzute, secretarul de stat evidențiază lipsa cercetării aprofundate a agricultorilor atunci când aleg culturile.

„Cercetarea cumva a fost lăsată în umbră de toți producătorii antreprenori din orice domeniu. Deja se consideră că internetul sau informația din mediul online este suficientă pentru a dezvolta o afacere sau a menține o valoare plus în continuare. Nu zic că este nevoie de să ne reorientăm în alt domeniu, ci să să optăm pentru acele culturi adaptate”, punctează Vasile Șarban.

Cercetarea este veriga de adaptare și trecere de la o tehnologie la alta, de la un sistem la altul. Dacă la noi lucra bine cercetarea, situația din sectorul agricol avea să fie cu totul alta.

Vasile Șarban, Secretar de stat din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare
 

Te-ar putea interesa și: Republica Moldova, lovită de secete: Cum au fost anii lipsiți de ploaie și ce consecințe au avut asupra recoltei (CARDURI)

Agricultura și oamenii întâmplători

Astfel, potrivit autorităților, în agricultură se avântă persoane care nu se documentează despre agricultură.

„Unii nu au idee de structura solului, de asolament, de culturi premergătoare, de irigare, dacă trebuie, nu trebuie, ce fel apă,  oameni care sunt întâmplători în agricultură. Mai sunt cei care își mai iau un agronom și mai au grijă și de sol și cultură”, afirmă secretarul de stat.

Ministerul Agriculturii, prin politicile de subvenționare, dorește să orienteze producătorul agricol spre a investi în culturi care sunt adaptate la schimbările climatice, implementarea tehnologiilor moderne, precum plasă antigrindină, anti-ploaie, utilaj și echipament anti îngheț,  sisteme de irigare.

Dacă nu începem de la piață, nu contează unde locuim, în tropice sau undeva unde plouă foarte  mult și e posibil de produs tot, oricum nu vom avea rezultat fără cercetare. Fericirea noastră e că în secolul 21 tehnologiile sunt destul de multe și sunt moderne. Ele pot pe noi să ne asigure cumva că nu vom avea pierderi.

Vasile Șarban, Secretar de stat din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare
 

Vasile Șarban constată că avem culturi naționale care încă nu se cultivă, precum mazărea. Aceasta se cultivă în cantități mici pe teritoriul Republicii Moldova. Însă, potrivit experților,  mazărea este una din culturile fixatoare de azot, care asimilează sau captează azotul din atmosferă și îl depozitează la rădăcină. 

Alte culturi azoto-fixatoare, intercalate sau succesive sunt: soia, mazăre, năut, linte, lucernă, facelia, măzăriche, bob, sparcetă, trifoi, ghizdei, sulfină, lupin, seradela, raigras, muștar, hrișcă.

„Dacă la noi până acum nu se cultiva pe larg cătina alba, nici plantele medicinale, acum ele prezintă interes și pot să asigure o plusvaloare în cadrul întreprinderi”, mai menționează secretarul de stat.

Vezi și: Moldova - țară agrară, da sau ba? Ex-ministru: Putem hrăni de 10 ori mai multă populație decât avem

Cultivarea cânepei - subiectul unei modificări în Parlament

„La Parlament se discută permisiunea cultivării cânepei industriale pe teritoriul Republicii Moldova. În viitor, la noi în Republica Moldova o să apară culturile care până la moment le credem exotice, pentru că schimbările climatice oricum își vor lăsa amprenta”, afirmă Vasile Șarban.

Astfel, dacă mai înainte agricultorii  obțineau până la o tonă de grâu la hectar,  prin selecție s-a obținut până la o tonă și jumătate. Datorită cercetărilor  putem să producem până la opt tone la hectar, în funcție de zonă, ani și cantitatea de precipitații care cad.

Eu nu aș zice că Republica Moldova, în următorii 50 de ani, o să-și schimbe absolut gama de culturi, dar noi am putea să schimbăm reziliența la schimbările climatice.

Vasile Șarban, Secretar de stat din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare
 

Modul de exploatare a solului, pe agenda MAIA

Ministerul Agriculturii își dorește să poată controla procesul de prelucrare a solului și producerea culturilor, întrucât foarte mulți agricultori nu țin cont de calitatea acestuia care trebuie păstrată.

„Noi avem foarte multe suprafețe luate în arendă de la cetățeni, de la persoane fizice. Nimeni niciodată nu duce cont de calitatea, structura solului, ce compoziție a dat în arendă. Și ce ia înapoi când se termină termenul pentru arendă”, evidențiază secretarul de stat.

Avem o parte din producătorii agricoli care pur și simplu exploatează terenul, ca nefiind un bun al lor și neavând grija de viitoarele generații.

Vasile Șarban, Secretar de stat din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare
 

Astfel, autoritățile își propun înființarea unei instituții cu funcții de control care să poată verifica modul de exploatare a solului, ceea ce vizează respectarea asolamentului, tehnologiile aplicate, risipa de apă, culturile care sunt cultivate.

„În 2023 ar trebuie să fie funcțională. Nu neapărat o instituție nouă, aceste atribuții pot fi delegate la o instituție deja existentă care să poată să le exercite. Sigur că mai întâi trebuie să apară documente de politici și sau hotărâre de Guvern”, a precizat Vasile Șarban.

De la strategie, la Program Național de Adaptarea la Schimbările Climatice

Contactată de AGORA, șefa Direcției Politici de Aer și Schimbări Climatice din cadrul Ministerului Mediului, Stela Drucioc, a declarat că sunt în elaborarea unui Program Național de Adaptarea la Schimbările Climatice care conține și un plan de măsuri de prevenire.

Din 2016 până în 2020 am avut o strategie de adaptare la schimbările climatice. Ea deja a fost epuizată, unele activități planificate au fost realizate, altele au fost examinate de către experți și se regăsesc în Programul Național de Adaptarea la Schimbările. Dacă reușim până la finele anului să-l aprobăm, atunci va fin din 2023, pentru următorii șapte ani.

Stela Drucioc, șefa Direcției Politici de Aer și Schimbări Climatice din cadrul Ministerului Mediului

În acest Program se vor regăsi șase sectoare aici: Sectorul forestier, Agricol, Energetic, Transport, Apă și Sănătate.

„Sectorul agriculturii este un unul cheie, întrucât 70% din terenurile țării sunt terenuri arabile, iar circa 30 de procente din populația țării este încadrată în sectorul Agricol. Diminuarea lui înseamnă și diminuarea productivității și profitului din sector”, afirmă Stela Drucioc.

Citește și: Cu sapa la avioane sau cât de (ne)digitalizată este agricultura de acasă (VIDEO)

Recomandările incluse în Programul de adaptare

Potrivit șefei Direcției Politici de Aer și Schimbări Climatice, aceste schimbări se manifestă prin: temperaturi înalte, hazarduri și schimbarea regimului de cădere a precipitațiilor.

„Trebuie să ne gândim cum să combatem dăunătorii, cum schimbăm asolamentului și culturile, pentru că acele culturi care erau adaptate la o anumită temperatură acum nu au aceeași productivitate. În consecință, ne bazăm pe datele de la instituțiile științifice, de la experți care propun măsuri și care sunt necesitățile și cum putem face față provocărilor de adaptare la schimbările climatice. În baza acestor date, vedem care este situația, evoluția și care sunt soluțiile”, precizează Stela Drucioc.

Printre soluții incluse în Program se vor enumera: Promovarea investițiilor în dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de colectare a apei pluviale, implementarea tehnicii digitale, promovarea îngrășămintelor naturale și a culturilor fixatoare de azot.

„Acestea ar îmbunătăți calitatea creșterii plantelor. Mai avem măsuri precum Implementarea tehnicilor conservative no-till, crearea și menținerea fondului genetic al culturilor agricole, ne bazăm în continuare pe dezvoltarea noilor soiuri și subvenționarea producătorilor agricoli”, a punctat reprezentanta Ministerului Mediului.

Ce presupune Agricultura Conservativă

Agricultura Conservativă (AC) este un sistem de agricultură care poate preveni pierderile de teren arabil și, în același timp regenera terenurile degradate; promovează menținerea unei acoperiri permanente a solului, disturbanța minimă a solului și diversificarea speciilor de plante cultivate; sporește biodiversitatea și intensifică procesele biologice naturale deasupra și dedesubtul suprafeței solului, care contribuie la creșterea eficienței utilizării apei și a elementelor nutritive și la o producerea durabilă a culturilor.

Agricultura Conservativă se bazează pe aplicarea a trei principii:

  1. Disturbanța mecanică minimă a solului (adică no – tillage) prin amplasarea directă a semințelor și a îngrășămintelor.
  2. Acoperirea permanentă a suprafeței solului (cel puțin 30%) cu reziduuri de plante și/sau cu culturi succesive.
  3. Diversificarea speciilor prin diferite alternări și asociații de culturi care implică cel puțin trei culturi diferite.

În ceea ce privește asolamentul despre care pucntează experții, este o tehnică aplicată în agricultură, având rolul de a preveni bolile, dăunătorii din cultură și dezechilibrele de substanțe nutritive din sol, de a eficientiza producția și de a obține o recoltă de calitate.

Asolamentul sau rotația culturilor presupune împărțirea unui teren agricol în mai multe sole (părți), fiecare dintre acestea fiind însămânțate anual cu un anumit tip de plantă, iar în următorii ani agricoli, fiecare tip de plantă va fi repartizat, succesiv, pe o solă diferită.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Moldova - țară agrară, da sau ba? Ex-ministru: Putem hrăni de 10 ori mai multă populație decât avem

Moldova - țară agrară, da sau ba? Ex-ministru: Putem hrăni de 10 ori mai multă populație decât avem

Cât ne mai pot hrăni pământurile noastre? „Noi ne-am deprins doar să luăm, fără a oferi naturii nimic în schimb”

Cât ne mai pot hrăni pământurile noastre? „Noi ne-am deprins doar să luăm, fără a oferi naturii nimic în schimb”

Republica Moldova, lovită de secete: Cum au fost anii lipsiți de ploaie și ce consecințe au avut asupra recoltei (CARDURI)

Republica Moldova, lovită de secete: Cum au fost anii lipsiți de ploaie și ce consecințe au avut asupra recoltei (CARDURI)

PORȚIA de istorie: De ce în URSS Moldova era considerată „grădină înfloritoare”, cum era văzută problema secetei acum 80 de ani și ce soluții erau propuse

PORȚIA de istorie: De ce în URSS Moldova era considerată „grădină înfloritoare”, cum era văzută problema secetei acum 80 de ani și ce soluții erau propuse

Cu sapa la avioane sau cât de (ne)digitalizată este agricultura de acasă (VIDEO)

Cu sapa la avioane sau cât de (ne)digitalizată este agricultura de acasă (VIDEO)

„Cu așa un potențial, dacă vom ajunge să nu avem ce mânca, atunci merităm această situație”. Experți în agricultură, despre suficiența roadei din acest an

„Cu așa un potențial, dacă vom ajunge să nu avem ce mânca, atunci merităm această situație”. Experți în agricultură, despre suficiența roadei din acest an

Advertoriale
Învață de la specialiștii DAD Human Capital cum să selectezi candidații potriviți în procesul de recrutare a personalului

Învață de la specialiștii DAD Human Capital cum să selectezi candidații potriviți în procesul de recrutare a personalului

Start înregistrare pentru stagiu în Moldcell Academy, ediția din 2022

Start înregistrare pentru stagiu în Moldcell Academy, ediția din 2022

Sucursala maib „Mircea cel Bătrân” și-a redeschis ușile după renovare și modernizarea modelului operațional

Sucursala maib „Mircea cel Bătrân” și-a redeschis ușile după renovare și modernizarea modelului operațional

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.