Lumea-n palmă | Răfuială sau asasinat la Moscova, Turcia stă pe două bărci și primul val de critici în adresa lui Zelenski (CARDURI)

Lumea-n palmă | Răfuială sau asasinat la Moscova, Turcia stă pe două bărci și primul val de critici în adresa lui Zelenski (CARDURI)

Moartea fiicei ideologului rus Aleksandr Dughin ridică multe semne de întrebare cu privire la ce se întâmplă în cercurile puterii de la Moscova, în timp ce președintele turc Recep Tayip Erdogan a venit în Ucraina pentru a încerca să găsească noi soluții diplomatice pentru a pune capăt unui război care durează deja de șase luni. De cealaltă parte, președintele Zelenski se confruntă cu un prim val de critici, după ce a explicat de ce nu a dorit să anunțe ucrainenii despre iminența unei invazii dar și ca urmare a apariției unei investigații jurnalistice despre abuzurile din legiunea străină a Ucrainei. Peste Atlantic, aliații ex-președintelui Donald Trump obțin victorii în alegerile primare, în timp ce alții sunt urmăriți de justiția americană.

Moartea care a șocat Rusia

Anunțul despre moartea Dariei Dughina, fiica lui Aleksandr Dughin, numit de unii ideolog ultranaționalist al lui Putin a zguduit Rusia, mai ales după modul în care aceasta și-a găsit sfârșitul. Potrivit presei ruse, citată de CNN, Daria Dughina, în vârstă de 30 de ani, se îndrepta sâmbătă seară spre casă de la un festival ce avusese loc în regiunea Moscova, când mașina acesteia a sărit în aer. Explozia a avut loc într-un sat din apropiere de Moscova, pe autostrada Mozhaiskoye, lângă satul Bolșie Vyazemi.

Mai multe surse, printre care și șeful mișcării sociale Orizont rus, apropiat al familiei, sugerează că a fost vorba de un atac, al cărei țintă a fost cel mai probabil însuși Aleksandr Dughin, din moment ce fiica acestuia conducea o mașină de tip Toyota Land Cruiser Prado, care aparținea tatălui ei. În ultimul moment însă, Dughin a decis să meargă separat, transmite Kommersant

La scurt timp, autoritățile ruse au anunțat deschiderea unui dosar penal pentru crimă în cazul fiicei lui Aleksandr Dughin, înaintând varianta că mașina ar fi fost minată. Ancheta a fost preluată de Comitetul rus de investigații pentru regiune Moscova, a căror reprezentanți au transmis că cel mai probabil este vorba despre o crimă la comandă, scrie TASS.

O altă variantă, mult mai des vehiculată în presa rusă este cea conform căreia în spatele atacului ar sta Ucraina. Printre cei mai cunoscuți promotori ai acesteia se numără și liderul separatiștilor pro-ruși din regiunea Donețk, Denis Pușilin, care într-un mesaj publicat pe Telegram, a scris că totul ar fi fost pus la cale de „teroriștii regimului ucrainean”, notează Ria Novosti. De cealaltă parte, Izvestia îl citează pe Vladimir Rogov, un membru al administrației instalate de Rusia în regiunea Zaporojie, care afirmă de asemenea că „este opera Ucrainei” și că în acest caz a fost depășită o linie roșie.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe a Rusiei, Maria Zaharova, a susținut la rândul ei varianta respectivă, afirmând că „trebuie să vorbim despre o politică a terorismului de stat implementată de regimul de la Kiev”. Într-o intervenție televizată, consilierul șefului Biroului prezidențial de la Kiev, Mihailo Podoliak a transmis că administrația de la Kiev nu este implicată în acest incident „pentru că nu suntem un stat criminal”.

„Subliniez că Ucraina nu are nimic de-a face cu asta, pentru că nu suntem un stat criminal ca Federația Rusă și nici nu suntem un stat terorist”, a declarat Podoliak.

O altă variantă înaintată a fost cea legată de unele probleme financiare, fiica lui Dughin fiind responsabilă de transferul mai multor sume de bani în sprijinul campaniei prezidențiale a lui Marine Le Pen, bani care nu au mai ajuns la destinație. Mai mult, unii propagandiști ruși au solicitat atacarea sediilor principalelor instituții ucrainene, a declarat Viktor Baranets, la televiziunea Tsargrad TV.

Despre Dughin, revista Foreign Affairs scria că este autorul ideologiei ruse ultranaționaliste, creditat cu ideea invaziei de către Rusia a Ucrainei. Influența acestuia asupra președintelui rus, Vladimir Putin, este atât de mare încât nu de puține ori a fost numit „creierul lui Putin” sau, mai cunoscut, „Rasputin”.

Atât Daria cât și tatăl ei au fost sancționați recent de către Statele Unite al Americii, Dughin pentru că ar fi „un contributor frecvent și cunoscut al dezinformării în ce privește invazia Rusiei în Ucraina, pe rețelele sociale”.

Tensiuni la Zaporojie

Ucraina și Rusia continuă să se acuze reciproc de plănuirea unui atac asupra centralei nucleare din Zaporojie, ceea ce trezește întrebări serioase privind siguranța acesteia și posibilele urmări ale unui accident nucleare, care riscă să afecteze cea mai mare parte a Europei. New York Times notează că centrala a fost deja lovită de bombardamente, fiind afectate zone apropiate de reactorul nuclear. Ulterior, CNN a publicat imagini verificate care arată camioane militare parcate la mai puțin de 200 de metri de reactor.

De altfel, acesta este și motivul pentru care secretarul general al ONU, Antonio Guterres a solicitat instituirea unei zone demilitarizate, propunere respinsă atât de Moscova cât și de autoritățile de ocupație din zonă. Ocupată de armata rusă din martie, aflată sub controlul Rosatom dar operată în continuare de angajați ucraineni, centrala continuă să furnizeze energie electrică pentru Ucraina.

„Pentru mulți ucraineni, riscul este unul foarte familiar: Centrala nucleară de la Cernobîl este locul celui mai grav accident nuclear din istoria omenirii din 1986, acesta având loc la nord de Kiev, capitala Ucrainei”, scriu jurnaliștii americani.

Guterres a solicitat să fie prezent același „spirit de compromis” care a dus la obținerea unui acord privind deblocarea exporturilor de grâne ucrainene pe mare și în acest caz, pentru a se permite cel puțin o inspecție din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), propunere care, cel puțin la nivel declarativ a fost acceptată de Rusia. De altfel, președinția franceză a comunicat chiar că liderul rus este de acord să accepte o vizită a unor experți internaționali în zonă.

The Guardian scrie că, paradoxal, cea mai mare teamă a guvernelor occidentale privind Centrala de la Zaporojie nu sunt bombardamentele, ci sistemele de răcire ale reactoarelor și menținerea în funcțiune a acestora. Astfel, potrivit oficialilor europeni, o problemă majoră ar exista la sistemele de răcire cu apă, din cauza faptului că trupele ruse nu întrețin corect sistemele centralei.

„Sistemul de răcire a reactorului, esențial pentru siguranța amplasamentului, se bazează pe întreținerea alimentării cu energie electrică pentru a asigura funcționarea sa, dar oficialii sunt îngrijorați că Rusia poate deconecta alimentarea dacă încearcă să decupleze centrala de la rețeaua energetică ucraineană”, transmite The Guardian.

Cu toate acestea, o veste optimistă ar fi prezența în zonă a generatoarelor diesel și personalului ucrainean, care este capabil să asigure funcționarea sistemelor și prevenirea unor astfel de incidente. De altfel, motivul pentru care bombardamentele din jurul centralei nu reprezintă un risc atât de mare, derivă din faptul că construcțiile ce protejează reactoarele nucleare sunt proiectate de reziste la impacturi relativ puternice, având ziduri foarte groase.

„Ar putea rezista și impactului cu un avion civil”, susțin experții consultați de BBC.

Chiar și așa, secretarul general al ONU a continuat să afirme că orice distrugere adusă centralei ar fi una „sinucigașă”, iar președintele turc, Recep Tayip Erdogan a transmis că pericolului „unui alt Cernobîl” este în continuare prezent, relatează BBC.

Erdogan, Zelenski și Guterres s-au întâlnit în orașul ucrainean Lviv pentru a discuta pașii prin care războiul din Ucraina poate fi încheiat prin mijloace diplomatice și despre menținerea actualului mecanism de export a grânelor ucrainene. De altfel, președintele turc a afirmat în cadrul întrevederii trilaterale, că lumea întreagă simte beneficiile pozitive ale acordului, a scris agenția turcă Anadolu.

Zelenski - în fața criticilor, războiul - în „pauză”

Până în această săptămână, ucrainenii vedeau în președintele Volodimir Zelenski un erou național care a ales să rămână în Kiev, în ciuda riscurile existente la adresa securității sale personale, pentru a conduce țara împotriva invaziei trupelor ruse.

„Comentariile pe care le-a făcut pentru The Washington Post, pentru a justifica eșecul de a informa ucrainenii despre avertizările repetate ale SUA privind iminența unei invazii planificate de către Rusia au spart balonul, declanșând o cascadă de critici publice fără precedent de la începutul războiului”, notează Washington Post într-un articol în care susține că liderul de la Kiev se confruntă cu primul val major de critici.

Astfel, în cadrul unui interviu acordat publicației americane, Zelenski a invocat frica și panica care ar fi dominat ucrainenii în momentul anunțului despre o invazie tot mai probabilă. În opinia sa, acest lucru ar fi dus la un colaps economic al țării.

„Dacă noi am fi spus asta… atunci noi am fi pierdut șapte miliarde de dolari pe lună, începând cu luna octombrie a anului trecut și până în momentul în care rușii ar fi atacat. Ei ne-ar fi cucerit în trei zile”, a spus Zelenski jurnaliștilor americani.

Acesta susține că rezistența ucrainenilor din capitală și eșecul armatei ruse de a prelua controlul asupra Kievului, indică faptul că a luat decizia corectă.

„Asta s-a întâmplat când a început invazia - eram cât se poate de puternici. Unii dintre oamenii noștri au plecat, dar cei mai mulți au rămas aici, au luptat pentru casele lor. Și oricât de cinic ar suna, aceștia sunt oamenii care au oprit totul”, a afirmat președintele ucrainean.

Mai mulți ucraineni l-au acuzat de lașitate și de dorința de a rămâne la putere, infirmând posibilitatea de haos, panică și fugă în masă a cetățenilor, conform The Post. 

„El nu a dorit să pună țara pe picior de război pentru că îi era frică să nu piardă puterea”, a scris jurnalistul ucrainean Bogdan Butkevici.

Alții însă i-au luat apărarea, invocând faptul că presa a făcut publice constant avertizările americanilor cu privire la o posibilă invazie rusă.

„Cu toții am știut și am înțeles că războiul vine. Noi pur și simplu nu am dorit să credem în asta pentru că este prea teribil ca să fie adevărat”, a scris fondatoarea proiectului „What is Ukraine”, Olena Gnes.

În contrast, The Guardian a făcut o incursiune în tinerețea președintelui Volodimir Zelenski și a discutat cu rectorul Universității din Krivoi Rig, acolo unde liderul de la Kiev și- a făcut studiile. În introducere, rectorul Andrii Shaikan spune despre actualul șef de stat al Ucrainei că „era special. Era deștept, muncitor și dorea să fie cel mai bun dintre cei mai buni”.

Acesta recunoaște însă, că în ciuda dorinței tatălui său ca tânărul Zelenski să intre în mediul academic ca jurist, a preferat să se concentreze pe standup, fapt pentru care mai lipsea de la lecții uneori.

La polul opus, Politico oferă o veste sumbră și anume faptul că țările europene nu au oferit noi ajutoare militare Kievului în luna iulie, în condițiile în care sprijinul militar acordat Ucrainei continuă să scadă începând cu luna aprilie, arată datele Institutului Kiel. Este vorba în special de cele mai mari șase state europene, adică Regatul Unit, Germania, Spania, Italia și Polonia.

„Dezvăluirea este un semn că, în ciuda schimbărilor istorice din politica europeană de apărare - care au convins țări cândva reticente precum Franța și Germania să trimită arme către Ucraina - ajutorul militar al acestora ar putea să scadă exact în momentul în care Kievul lansează o ofensivă crucială”, scriu jurnaliștii publicației europene.

Mai mult, situația are loc în condițiile în care peninsula Crimeea, până nu demult ferită de ororile războiului, a ajuns să fie ținta tot mai multor atacuri, unele de-a dreptul devastatoare, care au provocat până și destituirea din funcție a șefului flotei militare ruse din Marea Neagră. Reuters scrie că exploziile care au avut loc la baza aeriană Saki din peninsulă, au scos din uz mai mult de jumătate din avioanele de luptă din dotarea flotei rusești de la Marea Neagră.

BBC scrie totodată despre un alt succes al armatei ucrainene și anume distrugerea centrului de comandă al grupului Wagner din Popasna, Lugansk după ce un jurnalist pro-Kremlin a distribuit pe contul său de Telegram o imagine cu mai mulți mercenari, membri ai acestei organizații care desfășoară acțiuni militare în Ucraina. Ceea ce i-a dat de gol a fost adresa inscripționată pe clădirea unității militare, care a și permis ucrainenilor să afle unde este sediul Wagner, care a fost în cele din urmă distrus.

Informația a fost confirmată și de guvernatorul ucrainean al Luganskului, Serhii Haidai.

De cealaltă parte, la Kiev, o investigație publicată de portalul Kyiv Independent, a scos la iveală mai multe abuzuri din interiorul Legiunii Internaționale a Ucrainei, în special a părții aflate sub controlul serviciilor de informații. Mai mulți membri ai acestei unități, au acuzat comandanții de incompetență, de faptul că li s-a ordonat să comită ilegalități și chiar că au fost lăsați în mijlocul luptei, fără a fi evacuați în timp util.

Aceștia susțin că deși au atras atenția în repetate rânduri și au notificat autoritățile ucrainene, lucrurile nu s-au schimbat, ba mai mult, au și început să primească amenințări după publicarea informațiilor în presă. Rada Supremă de la Kiev a confirmat că a primit un raport în acest sens, în timp ce Biroul Președintelui Zelenski nu a răspuns la solicitările de a comenta acuzațiile.

Trump: între victorii și anchete

Înfrângerea suferită de republicana Liz Cheney în fața candidatei susținută de ex-președintele SUA, Donald Trump, în cadrul alegerilor primare din statul Wyoming, readuce în atenția publică succesul de care se bucură aliații fostului președinte american.

New York Times a scris că după înfrângerea lui Cheney, doar doi din cei 10 republicani care au votat pentru acuzarea și destituirea lui Trump din funcție după evenimentele din 6 ianuarie 2021, își mai păstrează locurile în Congres și au șanse să câștige noi mandate în alegerile din noiembrie. Este vorba de Jaime Herrera Beutler, Peter Meijer și Tom Rice. Alți patru, printre care și Fred Upton, John Katko, Adam Kinzinger și Anthony Gonzales au anunțat că se vor retrage din cursele electorale, pe fondul amenințărilor cu moartea și a altor riscuri, generate de susținătorii fostului președinte republican.

Doar Dan Newhouse și David Valadao, ultimul fiind în mod surprinzător, nefiind criticat de Trump, în ciuda faptului că Valadao l-a numit drept unul din responsabilii evenimentelor din 6  ianuarie.

De cealaltă parte, alți aliați ai lui Trump, printre care și fostul primar al New York-ului, Rudy Giuliani a fost citat pentru a depune mărturie în fața unei instanțe judecătorești din statul american Georgia. Acesta este vizat într-o investigație amplă derulată de un mare juriu pe tema încercărilor de a răsturna rezultatele alegerilor prezidențiale din 2020.

Washington Post scrie că Giuliani este la moment cel mai important membru al cercului de apropiați ai fostului președinte, care este vizat în investigațiile declanșate de justiția americană.

O noutate surprinzătoare a venit și din partea fostului vicepreședinte al SUA, Mike Pence, care a declarat că este de acord să depună mărturie în fața Comisiei 6 ianuarie (comisia parlamentară ce investighează evenimentele din 6 ianuarie 2021 - n.r.), dacă va fi invitat.

„Dacă ar exista o invitație de a participa,, aș lua în considerare asta”, a declarat Pence după ce a numit 6 ianuarie „o zi tragică pentru toți americanii”, scrie CNN

Totodată, apelurile pentru publicare a mai multor documente ce privesc percheziția de la Mar-a-Lago dar și a declarațiilor depuse de Trump sub jurământ s-au înmulțit în ultima vreme. Însuși ex-președintele SUA a solicita Departamentului Justiției să publice toate documentele fără a secretiza anumite date, în ciuda opoziției instituției care susține că ancheta ar fi prejudiciat ireparabil.

În ciuda acestui fapt, un judecător federal a admis aceste cereri și a solicitat Departamentului Justiției să publice unele detalii, redactând totuși documentele în așa fel încât să nu afecteze ancheta în curs de desfășurate, scrie Politico, care precizează că de fapt, Trump nu ar fi solicitat sau nu ar fi autorizat avocații săi să ia o asemenea decizie. 

De partea cui e Turcia?

Un alt eveniment care s-a aflat în paginile presei internaționale este vizita președintelui turc, Recep Tayip Erdogan în Ucraina, prima de la începutul războiului declanșat de Rusia la 24 februarie. Politico a scris că marea întrebare a acestei vizite este de fapt cu cine ține Turcia, în condițiile în care are relații bune atât cu Ucraina, căreia îi furnizează dronele Bayraktar și asigură implementarea acordului ce permite exportul grânelor. Relații bune Erdogan le are și cu Rusia,  acesta având o vizită recentă la Soci, unde s-a întâlnit cu Putin și a stabilit mai multe noi înțelegeri, fiind singura țară NATO care a recurs la acest gest.

Jurnaliștii Politico scriu că deși Zelenski are suficiente motive pentru a-i mulțumi lui Erdogan, liderul de la Kiev are și suficiente motive pentru a se simți îngrijorat, Turcia fiind numită un „cavaler negru”, adică o națiune care ajută la ocolirea sancțiunilor internaționale în propriul său beneficiu.

„Turcia este pro-Ucraina fără a fi anti-Rusia”, a spus fostul diplomat turc Sinan Ülgen. Alți diplomați occidentali nu înțeleg cum este posibil așa ceva, în condițiile unei țări membre NATO. Dar, acest comportament este tolerat, din mai multe motive, aderarea Suediei și Finlandei la alianță fiind una din ele.

Politico scrie că Turcia a ajuns unul din principalii exportatori de produse în Rusia, Moscova importând totodată marea majoritate a produselor din Turcia.

„Companiile europene se tem de riscul de imagine pe care îl aduce comerțul cu Rusia, chiar și atunci când vine vorba de mărfuri care nu sunt supuse sancțiunilor. În schimb, acestea folosesc Turcia ca bază de export pentru reaprovizionarea Rusiei. Deși acest lucru poate ridica întrebări etice, nu este o încălcare a sancțiunilor”, scrie Politico.

De altfel, mulți experți spun că Turcia este prea dependentă de Rusia pentru a-și putea permite să adopte o poziție mai dură. În plus, o eventuală problemă în relațiilor ruso-turce ar putea duce la probleme cu alimentarea cu petrol sau gaze naturale, ceea ce Erdogan încearcă să evite înaintea alegerilor prezidențiale, programate în vara lui 2023, transmite Euronews

„Turcia a devenit o prizonieră a legăturilor economice cu Rusia, fiind în același timp membră NATO, nu împărtășește ambițiile geopolitice ale alianței”, afirmă fostul ambasador al Turciei la UE, Selim Kuneralp.

De altfel, Kommersant scrie că președintele turc ar fi interesant în organizarea alegerilor într-o perioadă mai scurtă, fiind vorba de toamna lui 2022, dorind în acest fel să profite de dezvoltarea economică a țării, mai ales pe perioada de vară, când veniturile cresc ca urmare a turismului din zonă. Astfel, pentru a evita o deteriorare și mai mare a ratingului său, cauzat în special de creșterea prețurilor la resursele energetice și deprecierea lirei turcești, Erdogan ar putea încerca, cred mai mulți oficiali europeni, să organizeze anticipate alegerile prezidențiale, pentru a primi un nou mandat.

Vezi și aceste știri
 Lumea-n palmă | Explozii în Crimeea, percheziții la Trump acasă și ape tulburi în Marea Chinei de Sud

Lumea-n palmă | Explozii în Crimeea, percheziții la Trump acasă și ape tulburi în Marea Chinei de Sud

Lumea-n palmă | Vizită și nervi din Europa până în Asia, panică în Balcani și un raport ce a provocat „suferință și ură”

Lumea-n palmă | Vizită și nervi din Europa până în Asia, panică în Balcani și un raport ce a provocat „suferință și ură”

Lumea-n palmă | Africa, sub lupa lui Macron și Lavrov, ofensivă pe timp de criză și un lider european acuzat de nazism

Lumea-n palmă | Africa, sub lupa lui Macron și Lavrov, ofensivă pe timp de criză și un lider european acuzat de nazism

Advertoriale
Generația Inteligenței Financiare: Ce sunt creditele și depozitele (VIDEO)

Generația Inteligenței Financiare: Ce sunt creditele și depozitele (VIDEO)

Negru de Purcari -  în lista celor mai bune vinuri din lume ale anului 2021

Negru de Purcari - în lista celor mai bune vinuri din lume ale anului 2021

Mai mulți angajați ai Victoriabank au alergat în cadrul echipei Run for Children pentru a îndeplini visul a cinci copii de a avea o casă

Mai mulți angajați ai Victoriabank au alergat în cadrul echipei Run for Children pentru a îndeplini visul a cinci copii de a avea o casă

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
CUPRINS
  1. Moartea care a șocat Rusia
  2. Tensiuni la Zaporojie
  3. Zelenski - în fața criticilor, războiul - în „pauză”
  4. Trump: între victorii și anchete
  5. De partea cui e Turcia?
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.