Achităm mai mult, dar cumpărăm mai puțin. Ioniță: În 2022, cheltuielile populației au crescut cu 25%

În luna iunie 2022 s-a atestat începutul unui fenomen mai rar întâlnit în economia Republicii Moldova. Mai exact, consumul real al populației a fost mai mic decât anul trecut în pofida faptului că cheltuielile au fost mult mai mari. Astfel în iunie cetățenii au plătit pentru bunurile procurate din rețele de comerț opt miliarde lei sau cu 25% mai mult decât anul trecut, însă în realitate ei au venit acasă cu 4,1% mai puține produse, susține expertul economic Veaceslav Ioniță.

„Inflația fără precedent din ultimii 22 de ani și-a lăsat puternic amprenta asupra puterii de cumpărare a cetățenilor. Aici trebuie să menționăm că cheltuielile cetățenilor din luna iunie au fost mult mai mari decât creșterea veniturilor. Astfel cheltuielile au crescut cu 25%, iar veniturile estimativ au înregistrat o creștere sub 15%. Diferența a fost acoperită din economiile oamenilor, împrumuturile luate și de banii trimiși de rude de peste hotare. Dar și așa, cheltuind din economii, oamenii au reușit să procure mai puține bunuri decât anul trecut”, spune Ioniță.

Potrivit expertului, asistăm la o reducere reală a consumului populației, cu cheltuieli mult mai mari decât veniturile disponibile.

„Să nu uităm că creșterea prețurilor este determinată în primul rând de scumpirea resurselor energetice, apoi de creșterea prețurilor la resursele alimentare. Vara tradițional prețurile la resursele alimentare sunt mult mai mici, iar consumul de resurse energetice este aproape inexistent, dar chiar și așa populația deja nu-și poate permite să procure același volum de bunuri ca și anul trecut” a adăugat expertul economic.

Veaceslav Ioniță a mai afirmat că în următoarele luni de iarnă cheltuielile pentru resursele energetice vor fi estimativ 16-20 miliarde lei, în loc de 3,5-4,5 miliarde lei pe sezon, cum a fost în ultimii 10 ani. Astfel populația va trebui să-și reducă alte cheltuieli pentru a procura gaz, lemne, cărbune și să plătească pentru agentul termic.

Asta înseamnă că populația va direcționa pentru căldură pe timp de iarnă circa 15 miliarde lei în plus, care în loc să fie taxați obișnuit cu 20% TVA, vor fi taxați cu doar 8% TVA. Ratările bugetului de stat de la scumpirea resurselor energetice doar din TVA pentru sezonul 2022/23 se vor ridica la cel puțin 1,5 miliarde lei, mai spune expertul.

Ioniță spune că, reducerea consumului și utilizarea banilor strict pentru bunuri de prima necesitate cum este căldura și produsele alimentare, mai are un efect, care deja se face văzut.

„Produsele de prima necesitate se taxează cu 8% TVA, față de 20% la produsele obișnuite. Sărăcirea populației, duce la creștere consumului de produse cu TVA redus și scăderea puternică a consumului de bunuri obișnuite. Schimbarea comportamentului de consum al populației va duce la încetinirea creșterii veniturilor din TVA a bugetului de stat. Deja în luna iunie înregistrăm o creștere de doar 5,5% a veniturilor Bugetului Public Național din TVA, comparativ cu luna iunie din 2021. Să nu uităm că TVA este sursa de baza de venituri ale bugetului de stat. Din cele 46,7 miliarde lei planificate în acest an din impozite și taxe, 56% sau 26,2 sunt planificați a fi colectați din TVA. Iar dinamica încasările din TVA arată starea de lucruri din economia națională”.

Astfel, expertul e convins că intrăm într-un cerc vicios: 1) populația este nevoită să se împrumute, pentru a-și menține consumul, care oricum este mai mic decât anul trecut, 2) trecerea la produsele de prima necesitate, înseamnă plăți reduse de TVA și risc sporit de încasări sub nivelul planificat din TVA la bugetul de stat, 3) riscurile veniturilor mai mici și deficitul de 20 miliarde lei a bugetului, limitează capacitatea de intervenție a Guvernului.

Veaceslav Ioniță spune că unica soluție viabilă pentru 2022 este creșterea volumului de granturi obținute și majorarea substanțială a împrumuturilor externe, în condiția când Guvernul s-a dezis de împrumuturile interne.

„În primele șase luni ale anului s-a reușit debursare a 237 milioane lei sub formă de granturi, sau doar 18% din suma planificată de 1,3 miliarde lei. Totuși în baza promisiunilor partenerilor externi și efortului necesar de depus, considerăm că suma granturilor în acest an ușor poate ajunge la 2,5-3 miliarde lei. Granturile posibile sunt principala sursă de intervenție a autorităților în contextul noii forme a crizei care se prefigurează”.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim