Vlad Vasilcov
Auditul Curții de Conturi a constatat faptul că autorităților publice locale din raionul Criuleni nu au depus eforturi suficiente pentru cuantificarea și evaluarea materiei impozabile pentru completarea bugetelor locale. De asemeni au fost admise deficiențe la gestionarea patrimoniului în sumă de 368 milioane de lei.
Curtea de Conturi a examinat în cadrul ședinței publice de astăzi raportul auditului conformității exercițiului bugetar şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităților publice locale din raionul Criuleni pe anul 2014.
Astfel, se atestă în raport că autorităţile respective nu și-au conjugat eforturile pentru cuantificarea și evaluarea materiei impozabile aferentă formării surselor de completare a bugetelor locale întru dezvoltarea economică și socială a teritoriului administrat. În fond, autoritățile locale au demonstrat o atitudine contraindicată în administrarea patrimoniului proprietate publică.
În această ordine de idei raportul menționează că în procesul de evaluare şi elaborare a proiecțiilor fiscal-bugetare (2014), autoritatea financiară din cadrul consiliul raional şi unele autorități administrative publice centrale (de nivelurile I şi II) au subestimat veniturile bugetare cu suma totală de 7,5 mil.lei (evaluate de misiunea de audit), la altele fiind identificate rezerve nevalorificate în sumă totală de 2,0 mil.lei;
Nepreocuparea factorilor decizionali din cadrul AAPL privind consolidarea prin extindere a veniturilor proprii, inclusiv prin eficientizarea entităților de colectare a impozitelor și taxelor locale, neconlucrarea cu autoritatea fiscală din teritoriu au denaturat baza impozabilă şi, respectiv, au determinat neîncasarea veniturilor în bugetele locale în sumă totală (estimată de audit) de 6,2 mil.lei și bugetul de stat 0,7 mil lei;
Managementul cheltuielilor bugetare nu corespunde normelor legale, în consecinţă fiind admise un şir de nereguli care afectează eficienţa utilizării mijloacelor publice, la originea acestor neconformități fiind neimplementarea prevederilor Legii privind controlul financiar public intern. Astfel:
- urmare a solicitărilor din bugetul de stat a suportului financiar pentru finanțarea instituțiilor preșcolare corelate la contingentul planificat, însă neracordate la numărul efectiv de beneficiari, administrația raionului a obținut resurse financiare în mărimi supradimensionate (4,5 mil.lei);
- valorificarea neconformă a mijloacelor destinate investiţiilor şi reparaţiilor capitale, precum şi nerespectarea legislaţiei aferente acestui domeniu au determinat utilizarea neregulamentară a resurselor financiare în sumă totală de 8,8 mil.lei (inclusiv tergiversarea termenului de prezentare a documentelor justificative pentru lucrările executate - 2,7 mil.lei; necontabilizarea conformă - 1,5 mil.lei; lucrări executate în lipsa proiectelor - 1,0 mil.lei; executarea lucrărilor necontractate - 0,6 mil.lei; neasigurarea executării lucrărilor în termen - 3,0 mil. lei);
- a fost admisă efectuarea unor plăți neregulamentare în sumă totală de 2,9 mil.lei (0,6 mil.lei - plăți sociale; 0,6 mil. lei - lucrări executate cu evitarea procedurilor de achiziții; 0,3 mil. lei - plăți salariale; 0,1 - plăți pentru deplasări etc.)
- ca urmare a valorificării lucrărilor în lipsa mijloacelor financiare preconizate, cu nerespectarea limitelor de cheltuieli maxime aprobate pe unele tipuri de cheltuieli, a generat formarea datoriilor creditare în sumă totală de 3,2 mil.lei.
Sistemul de management al AAPL (nivelul I şi II) în ansamblu, care nu asigură şi legalitatea regularitatea administrării patrimoniului public, precum şi neprobarea la nivel local a regulilor și procedurilor, s-au soldat cu:
- raportarea eronată la Agenția Proprietății publice în sumă de 8,1 mil.lei;
- neasigurarea înregistrării regulamentare a drepturilor asupra bunurilor imobile în valoare de peste 69,7 mil.lei;
- nemonitorizarea și neasigurarea de către Consiliul Raional a încheierii contractelor de comodat pentru patrimoniul transmis în gestiune instituţiilor medico-sanitare publice și altor entități în sumă totală de 53,8 mil.lei;
- evidență neconformă a patrimoniului transmis în gestiunea ÎM în valoare de peste 116,4 mil.lei;
- transmiterea neregulamentară unor asociații obștești/persoane fizice proprietatea publică locală (sonde arteziene și rețelele de aprovizionare cu apă și canalizare) în valoare de 4,6 mil.lei, fără ca UAT să obţină vre-un avantaj economic de cel puţin 0,2 mil.lei, precum și a 13 conducte de gaze în valoare totală de 15,2 mil.lei întreprinderilor de gaze;
- neasigurarea delimitării terenurilor proprietate publică (a statului, a UAT şi privată), evidenţa defectuoasă şi lipsa controlului asupra modului de utilizare a acestora, ceea ce amplifică riscul gestiunii neautorizate a terenurilor proprietate publică și, respectiv, al neimpunerii fiscale şi pierderii, după caz, a dreptului de deţinător.
Managementul financiar-contabil contraindicat, exprimat prin înregistrări neconforme ale operaţiunilor financiare, lipsa evidenţei analitice, iregularitățile în decontări au determinat raportarea eronată a situaţiilor patrimoniale.
Astfel, autorităților publice locale din raionul Criuleni au admis deficiențe la gestionarea patrimoniului în sumă de 368 milioane de lei.
Verificările asupra conformării cerinţelor şi recomandărilor expuse în Raportul auditului bugetului raional Criuleni pe anul 2010 și gestionării patrimoniului public, aprobat prin Hotărîrea Curții de Conturi nr.72 din 17.11.2011, efectuat anterior, relevă faptul că managementul AAPL din raion nu a fost exigent în remedierile de rigoare. Astfel, măsurile întreprinse au fost superficiale, ceea ce a contribuit la perpetuarea unui management financiar/operaţional contra performant, fapt atestat și în Raportul actual de audit, fiind relevată existenţa acelorași probleme.
În concluzie, iregularităţile constatate sunt rezultatul managementului financiar și controlului intern ineficient de care au dat dovadă factorii de decizie din cadrul AAPL la utilizarea banilor publici şi la gestionarea patrimoniului public local.
Vezi și aceste știri
Câștig de cauză pentru ministra Sănătății, după ce a fost acuzată de o deputată socialistă ca deține diplomă de master falsă
De la 0, până la 34 de mii de lei. Cât a cheltuit Maia Sandu pentru deplasările în străinătate în prima jumătate a acestui an (DOC)
