100 de spectacole în 100 de ani. Teatrul Național „Mihai Eminescu”, de Petru Hadârcă
„Această carte-colecție scoate în lumină doar vârfuri aisberguri, ce rămân scufundate în oceanul întunecat al timpului trecut, cu toată ponderea și complexitatea vieții reale în care au fost create. Plonjând în acest trecut am ajuns la concluzia că teatrul a trecut prin timpuri faste, de strălucire și timpuri mai puțin faste, de declin; a avut directori, dedicați și pasionați, și alți profitori, dezinteresați de artă; au fost spectacole bune și spectacole slabe; artiști talentați și alții – lipsiți de vocație; teatrul a cunoscut sărăcia materială și prosperitatea – dar – nimic din toate acestea nu sunt în măsură a distruge arta atâta timp cât există oameni liberi care trăiesc într-o țară liberă, cu principii democratice. De-a lungul celor 100 de ani, cea mai mare cumpănă care a decapitat și aproape că a distrus teatrul a fost perioada stalinistă, cu principiul urii de clasă și al terorii de partid ridicat la nivel de politică oficială. A fost un dezastru și o catastrofă pentru oameni, pentru spiritul artistic și pentru teatrul românesc. Istoria Teatrului Național «Mihai Eminescu» din Chișinău, mai ales în perioada sovietică, este istoria luptei pentru dreptul de a crea și gândi liber și pentru dreptul de a face teatru în limba română.”
Actorul și regizorul Petru Hadârcă
Autor:
Lansarea cărții „100 de spectacole în 100 de ani. Teatrul Național „Mihai Eminescu”, de Petru Hadârcă”, va avea loc la MediaCor, unde vor participa:
- Petru Hadârcă
- Sergiu Nistor
- Larisa Turea
- Ninela Caranfil
- Emilian Galaicu-Păun.
Joi, 1 septembrie, între orele 15:00-16:00
„Filtre. Articole de cultivare a limbii”, de Valentin Guțu
„Cartea lui Valentin Guțu reunește cronici lingvistice care descriu – cu deplină claritate, într-un stil captivant și în același timp riguros științific – o serie de abateri de la normele românei standard. Impresionînd prin remarcabila cunoaștere a etimologiei și a semanticii cuvintelor românești, a variantelor sociale și culturale, regionale și istorice ale limbii, autorul argumentează întotdeauna convingător, cu umor și moderație, fără a fi didactic sau încrîncenat; metafora filtrelor este emblematică pentru o fericită reinventare a prescriptivismului, practicat cu prudență și subtilitate, în scopul eficienței comunicative.
Cititorul va descoperi în această carte, în primul rînd, o serie de diferențe între uzul limbii române vorbite în Republica Moldova și româna standard: în cuvintele și expresiile vieții cotidiene, în limbajul presei, în stilul juridic și administrativ. Improprietățile, confuziile, calcurile semantice și sintactice sînt puse în cea mai potrivită lumină, prin reconstituirea contextului lor istoric, social și cultural, și sînt raportate la cele mai recente indicații normative (din 2021).”, spune lingvista română Rodica Zafiu.
Participă:
- Valentin Guțu
- Silviu Tabac
- Valentin Zorilă
- Alexandru Plesca
- Emilian Galaicu-Păun
Locație: MediaCor

Joi, 1 septembrie, ora 16.30 – 18.00
„O seară” de Eugen Doga
„Sper că, după ce veți citi această carte, veți putea să vă plimbați mai liniștit prin cronica virtuală a vieții voastre, care cred că vă va invita în copilărie, la bunii prieteni de demult, în locurile tainice și romantice ale primelor sărutări în care întâmpinați odinioară zorii și primăverile. M-am străduit, în măsura în care e cu putință, să fiu obiectiv, să reproduc multe momente prin negura vremii, care nu se limitează la întorsul filelor calendarului, ci ne mai și atrage în vâltoarea ei și ne revine o luptă grea pentru a ne menține în zona ei de atracție, ca să nu fim aruncați în niciunde. Sper foarte mult că în timpul acestei plimbări o să vă scoateți ochelarii fumurii de pe ochi și căștile din urechi și o să le oferiți receptorilor ființei voastre să capteze informațiile care sunt produsul vieții mele imperfecte, dar foarte interesante și bogate în evenimente.”
Compozitorul Eugen Doga
Autor:
Participă: Eugen Doga, Martina Meola, Adriana Spunei, Maria Șleahtițchi, Larisa Turea, Emilian Galaicu-Păun
Locație: Muzeul Literaturii Române din Chișinău
Sâmbătă, 3 septembrie, ora 13.00 – 14.00
„Cartea foametei”, de Larisa Turea
„Nu sunt multe cărţi de istorie românească a căror lectură oripilează, zguduie, te întorc pe dos azvârlindu-te în mizantropie. Dar cercetarea Larisei Turea impresionează pentru că porneşte, ca orce investigaţie veritabil asumată, dintr-o împrejurare de viaţă... Adevărată carte de sertar, investigaţia s-a articulat în ultimul deceniu de existenţă al sistemului patronat de Kremlin şi cuprinde transcrierile după mărturiile culese de Larisa Turea, un grupaj semnificativ de documente oficiale, de stat şi de partid, referitbare la foametea prin care Stalin a pedepsit Moldova întoarsă la soviete pentru cooperarea ei cu armatele române în 1941-1944, şi un manunchi de fotografii de epocă, profund evocatoare şi ele.”, spune scriitorul, istoricul și publicistul Ovidiu Pecican.
Această lansare de carte va avea loc la MediaCor, unde sunt așteptați toți doritorii de a face cunoștință cu istoriile din spatele cărților, dar și cu autorii.

Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.