După moartea lui Braguța, au fost pornite trei dosare penale, în care sunt învinuite peste 20 de persoane.

În primul dosar sunt vizați trei polițiști şi patru foşti co-deținuți din aceeași celulă cu Braguța, învinuiţi de maltratare şi tratamente inumane.

În cel de-al doilea dosar figurează 13 polițiști învinuiţi de rele tratamente în perioada în care Braguţa s-a aflat în izolatorul de detenție a Inspectoratului de Poliţie a municipiului Chişinău de pe strada Tighina 6.

În cel de-al treilea dosar sunt învinuiţi de nelijenţă trei medici de la Penitenciarul nr.16 pentru că nu i-au acordat lui Braguţa asistenţa medicală cuvenită.

Sentinţa în primul dosar în cazul decesului lui Braguţa a fost pronunţată la 19 iulie 2019 de către Judecătoria Chişinău. Fostul şef de tură la Izolatorul de detenție preventivă, Igor Orbu, a fost condamnat la patru ani cu executare, subalternul său, Aurel Șapteboi, a fost condamnat la 4 ani cu suspendare, iar gardianul Aurel Isachi a fost achitat.

Dumitru Tabureanu care ispăşea atunci o pedeapsă de 8 ani de închisoare a fost condamnat la 5 ani cu executare, iar Adrian Gogu, Boris Bolocan și Stanslav Mircea, care au stat în aceeași celulă cu Braguță, au prmit pedepse de 5 ani de închisoare cu suspendarea executării.

Instanța i-a găsit pe cei șase condamnați vinovați de cauzarea leziunilor corporale medii, dar i-a achitat pentru tortură și tratamente inumane.

Procurorii au cerut între opt și nouă ani de închisoare pentru polițiștii din izolatorul de detenție și între 9 și 13 ani pentru co-deținuți.

Chiar dacă a fost condamnat cu executare şi un poliţist, acesta nu a ajuns să facă închisoare, deoarece sentinţa nu era irevocabilă. Astfel, singura persoană învinuită în dosarul Braguţa, care a rămas în detenţie, este Dumitru Tabureanu.

Sentinţa a fost atacată atât de procurori, cât şi de avocaţi. La 25 octombrie 2019, Curtea de Apel Chişinău a pus pe rol primul dosar Braguţa. De atunci au fost programate 20 de şedinţe de judecată dintre care niciuna nu a avut loc. Majoritatea şedinţelor au fost amânate din cauza imposibilităţii formării completului de judecată.

La 4 iunie 2021, Judecătoria Chişinău s-a pronunţat în cel de al doilea dosar Braguţa. Afost decisă condamnarea cu executare a cinci dintre cei 13 colaboratori ai izolatorului de detenție provizorie al Direcției de Poliție Chișinău, în timp ce opt dintre aceștia au fost condamnați condiționat.

Toți cei 13 colaboratori au fost găsiți vinovați de cauzarea unui suferințe fizice și psihice. Potrivit deciziei, cei cinci foşti poliţişti care au fost condamnaţi cu executare, au fost lăsaţi în libertate pe motiv că sentinţa nu este definitivă.

La 6 octombrie 2021, Curtea de Apel Chişinău a început examinarea contestaţiilor, depuse atât de avocaţi, cât şi de procurori. Au fost programate 4 şedinţe de judecată, dar nu a avut loc niciuna. Primele două au fost amânate din cauza pandemiei de Covid 19, a treia, pe motiv că a fost schimbat completul de judecată, iar a patra, pentru că nu s-au prezentat inculpaţii.

Cel de al treilea dosar se mai află în instanţa de fond. Şedinţele de judecată sunt amânate de la o zi la alta, din diferite motive, principalul fiind pandemia de COVID-19. Avocata Promo-LEX, Victoria Gamurari, consideră că procesul de judecată este tergiversat intenţionat, făcând posibilă intervenţia termenului de prescripţie. Astfel, medicii care l-au lăsat pe Braguţa să moară fără ca să-l trateze de preumonia purulentă, care i-a provocat decesul, ar putea scăpa de pedeapsă.

Procurorul, făcut şef la vamă

Procurorul Ivan Filimon, a fost demis, în 2017, pentru gestionarea defectuoasă a dosarului lui Braguţa. Procuratura Generală a desfășurat o anchetă internă în cazul lui Andrei Braguța la sfârșitul lunii august 2017, solicitând sancționarea disciplinară a acuzatorului de stat.

De atunci, Ivan Filimon luptă în instanţă ca să revină în sistem.

CSJ a admis pe 17 iunie 2020 recursul depus de către Ivan Filimon și a remis cauza la rejudecare la Curții de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

În motivarea deciziei sale, publicată abia în decembrie 2020, CSJ consideră decizia instanţei de fond drept „pripită” și emisă ca rezultat a unei examinări precare a tuturor circumstanţelor cauzei şi aplicarea eronată a normelor de drept materia

Filimon a solicitat CSJ verificarea constituționalității prevederilor art. 79 din Legea cu Privire la Procuratură, un articol despre modalitățile de contestare a hotărârilor CSP. La 26 martie 2018, CSJ a admis solicitarea lui Filimon privind contestarea hotărârii CSP şi a hotărârii Colegiului de disciplină şi etică.

Preşedinta şedinţei, Tatiana Vieru, a remis Curţii Constituţionale sesizarea lui Filimon privind controlul constituţionalităţii art. 79 Legea cu privire la Procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016, iar la 19 aprilie 2018 Înalta Curte a declarat inadmisibilă sesizarea.

La rândul său, Filimon a depus, la 1 februarie 2018, o cerere de chemare în judecată împotriva CSP cu privire la contestarea aceleiași hotărâri a Colegiului de disciplină şi etică și a deciziei CSP din 19 ianuarie 2018 de a valida hotărârea, în baza art. art. 189, 191 al.(3), 224 al.(1) lit.f), 258 din Codul Administrativ.

La 30 septembrie 2019, Curtea de Apel Chișinău a respins cererea de chemare în judecată depusă de Ivan Filimon. Pentru că hotărârea a fost cu drept de atac la CSJ, Filimon nu a ezitat și a depus recurs.

CSJ urmează să se pronunţe la 21 septembrie 2022.

Ivan Filimon nu a stat mult timp fără de lucru. În 2018, a fost angajat ca inspector în direcţia securitate internă a Serviciului Vamal, iar din anul curent este şef al secţiei proceduri contravenţionale al Biroului Vamal Centru.