Limba română, vorbită de copiii moldoveni din diasporă. Victor, despre lecția de geografie în Spania: „Au zis că nu studiem Moldova că-i mică. Am insistat” (VIDEO)

Limba română, vorbită de copiii moldoveni din diasporă. Victor, despre lecția de geografie în Spania: „Au zis că nu studiem Moldova că-i mică. Am insistat” (VIDEO)

Nu există colț al lumii în care n-ar fi ajuns picior de moldovean. Sute de familii din R. Moldova au ales calea străinătății. Alături de părinți, pleacă și copiii. Mai greu sau mai ușor, aceștia se integrează în comunitățile din Spania, Franța, Germania. Totuși, în avalanșa schimbărilor, ceea ce vor să păstreze moldovenii din diasporă este cultura și limba maternă.

„A fost un pic greu, nu puteam să comunic cu alți copii, să-mi fac prieteni. Să învăț limba spaniolă a fost cel mai greuAveam o profesoară care mă ajuta adăugător. Și acasă foloseam traducătorul, mama mă ajuta. Mi-a fost ușor că era o elevă care m-a ajutat. Tot era din Moldova”, spune Bogdan Chilimaru, elev în clasa a 6-a, aflat în Spania de trei ani.

„Noi în casă vorbim doar în limba română. Prietenii pe care-i are sunt toți spanioli și respectiv vorbește în spaniolă. Oaspeții când vin la noi tot vorbesc românește și respectiv nu are de unde să uite.  Există o comunitate de moldoveni cu care interacționăm. În orășelul în care noi suntem, sunt multe familii tinere. Chiar în școala în care învață Bogdan sunt băieți și fete care învață acolo. Ne întâlnim la sărbători, în parc, discutăm. Fetița are patru ani și când nu e Bogdan în casă, vorbește română, cum vine Bogdan, ea începe spaniolă. Noi ne străduim totuși ca să vorbească românește. Nu vreau ca să-și uite rădăcinile”, spune mama băiatului, Elena Chilimaru.

Vezi și: Strada 31 august 1989: De ce cred oamenii că a fost numită astfel și ce sărbătorim în această zi (VIDEO)

Iar istora lui Victor e de-a dreptul impresionantă. Băiatul s-a născut în Spania. Însă vorbește clar limba română și promovează cultura moldovenească și printre colegii de la școală.

„Nu a fost dificil. Am ascultat pe mama, pe tata. Cum au învățat ei limba română, așa și eu. Am avut oleacă de dificultate când vorbeam cu bunica, dar sunt fericit să învăț limba aceasta. O să-mi mai deschidă porți pentru viitor”, spune Victor Negruvodă.

Comparatând cele două țări, tânărul spune că-i place mai mult arhitectura și stilul de trai din Moldova.

Odată, la lecția de geografie, profesorul a menționat R. Moldova. Zice: „Nu punem Moldova că e mititică”. Iar eu zic: „De ce e mititică dacă e o țară mare și frumoasă?”. Și au pus-o la examen. Mama face mâncare moldovenească și, când colegii gustă, întreabă cum se numește mâncarea. Le place. Și îmi zic că vor să trăiască în Moldova. Și eu le zic că „puteți să veniți când doriți”. Am încercat de multe ori să-i învăț limba română. Mie îmi place să mă întrebe lucrurile acestea pentru că vorbim de cultura noastră. Iar cel mai frumos ce au oamenii este cultura.

Victor Negruvodă

Vă amintiți poezia? Profesor de istorie: „Pentru cei agramați există limbă moldovenească”. Copiii „se spânzură” de lecție, iar profesoarele fac „oralul” (VIDEO)

 Marinela are 10 ani, iar cinci dintre aceștia i-a petrecut în Germania. Tot acolo a mers pentru prima dată la școală.

„Am multe obiecte preferate. Iubesc sportul, matematica, muzica. La școală îmi place să comunic cu colegii. Câțiva sunt ruși, dar în rest, cu toți vorbesc în germană. Iar în limba română comunic doar cu familia mea”, spune Marinela Cotorobai.

Urmărește și: De’afară pentru țară: Ce să facem cu sentimentul când auzim muzică populară și picioarele încep să ne bată singure? Moldova e imprimată în codul nostru genetic (VIDEO)

„Din fericire, copii noștri vorbesc trei limbi - româna, rusa și germana și Marinela e la un nivel mediu de engleză. Muncim mult ca să ajungem undeva și drumul acesta anevoios a făcut să ne detașăm de lumea din jur și Marinela din păcate nu are prieteni aici români. Mi-i dor de accentul copilului din R. Moldova. Avea un accent de o română perfectă. Înțeleg că vorbește trei limbi, dar mi-i dor și jale că limba română stagnează un pic. Deși ea încă vorbește bine. Sunt copii care vorbesc amestecat. Ea rar când folosește un cuvânt străin. Visul meu e să deschid o școală românească pe aici. Dacă capacitățile mele de jurnalist și capacitățile mele de a scrie proiecte sociale o să mă ajute într-un viitor să fac asta, o să o fac cu mare plăcere față de oamenii de aici și dragostea față de patrie”, afirmă mama fetei, Sabina Cotorobai.

Copiii din Moldova ajung elevi și în Franța. E și exemplul fraților Ariana și Gheorghe Perciun. În țara străină copiii sunt de trei ani.

„La început când am venit nu înțelegeam nimic. Era foarte complicat și accentul era foarte diferit decât la noi. Ni s-a părut foarte dificil. Dar după, când am mai învățat bazele limbii, parcă am început să înțelegem mai bine. La franceză avem mai bune note chiar decât unii care vorbesc franceza. Iar limba româna vorbim cu părinții, cu frații, cei care sunt aici din rude. Acasă vorbim limba română pentru că la școală nu este posibilitate, nu este aproape nimeni”, spun copiii.

Limba suferă foarte mult, fiindcă copiii nu au colegi cu care să o vorbească. Noi acasă ne străduim să comunicăm numai în română fiindcă pentru noi e limba maternă și vreau tare mult ca ei să o țină minte. Cât de departe nu ne-am duce, dar Moldova rămâne în suflet”

mama copiilor, Aurelia Perciun.

Deși nu e una dintre cele mai populare limbi, graiul român rămâne de suflet pentru moldovenii de acasă, din diasporă, de la mic la mare. Azi putem spune cu gust dulce - amărui că Limba română răsună în toate colțurile lumii. 

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Strada 31 august 1989: De ce cred oamenii că a fost numită astfel și ce sărbătorim în această zi (VIDEO)

Strada 31 august 1989: De ce cred oamenii că a fost numită astfel și ce sărbătorim în această zi (VIDEO)

Natalia Gavrilița: Limba română este cel mai puternic element identitar care ne definește ca națiune

Natalia Gavrilița: Limba română este cel mai puternic element identitar care ne definește ca națiune

În ultimii 16 ani, limba română s-a îmbogățit cu peste 3.600 de cuvinte. Majoritatea provin din limba engleză

În ultimii 16 ani, limba română s-a îmbogățit cu peste 3.600 de cuvinte. Majoritatea provin din limba engleză

Advertoriale
Orange aniversează în acest an 12 ani de la lansarea programului „Ne Pasă” - pentru susținerea voluntariatului

Orange aniversează în acest an 12 ani de la lansarea programului „Ne Pasă” - pentru susținerea voluntariatului

Château Purcari - Cea mai bună vinărie a anului din Republica Moldova!

Château Purcari - Cea mai bună vinărie a anului din Republica Moldova!

Fiecare al treilea vizitator al sărbătorii Ziua Națională a Vinului a interacționat cu ediția specială AnimAliens Wines - Carla's Dreams

Fiecare al treilea vizitator al sărbătorii Ziua Națională a Vinului a interacționat cu ediția specială AnimAliens Wines - Carla's Dreams

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • DESCIFRAT| (IN)Siguranța din mijlocul protestelor sau șirul neregulilor din Orășelul Schimbărilor. Invitați: Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu și directorul executiv API, Petru Macovei
    DESCIFRAT| (IN)Siguranța din mijlocul protestelor sau șirul neregulilor din Orășelul Schimbărilor. Invitați: Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu și directorul executiv API, Petru Macovei
  • DESCIFRAT| Distribuirea lemnelor de foc sau drumul celor 5 metri ster: De la lista întocmită de primării, la stocurile care se golesc (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Cristina Tocari, tânăra care a revenit din Franța pentru a transforma plasticul în bijuterii (VIDEO)
  • DESCIFRAT| Meniul preșcolarilor, între posibilități și necesități (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Nicolai Croitoru: „Pot să mă mândresc că echipa mea e formată practic în proporție de 80% din persoane revenite de peste hotare”(VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Cum arată cererea, prin care cetățenii vor solicita compensații pentru achitarea facturii la energie și ce date trebuie introduse (DOC)
  • 2
    Președinția reacționează la înregistrarea video în care ar apărea șefa statului, Maia Sandu: „O manipulare de tip deepfake”
  • 3
    Premierul României: Putem să dăm Republicii Moldova până la cinci milioane metri cubi de gaz pe zi, dar nu mai mult
  • 4
    Ucraina raportează noi succese pe frontul de sud. Trupele Kievului au înaintat zeci de kilometri de-a lungul râului Nipru (HARTĂ)
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.