PORȚIA de istorie+: Trei impresii despre limba română în Republica Moldova la trei decenii de la trecerea la grafia latină (CARDURI)

PORȚIA de istorie+: Trei impresii despre limba română în Republica Moldova la trei decenii de la trecerea la grafia latină (CARDURI)

În urmă cu 33 de ani, pe vremea când Republica Moldova făcea parte în continuare din componența URSS, la Chișinău era votată revenirea la grafia latină, fiind abrogată legea sovietică din 1941 „cu privire la trecerea scrisului moldovenesc de la alfabetul latin la alfabetul rus”. La trei decenii de la acele evenimente, limba continuă să fie numită „de stat” sau „moldovenească cu grafie latină”, deși este tot mai vorbită și apreciată în toate colțurile țării, chiar și acolo unde cândva opoziția față de ea era puternică. Am decis să întrebăm trei profesori, din UTA Găgăuzia, sudul Republicii Moldova și din regiunea transnistreană, despre cum au trăit evenimentele de acum 33 de ani și cum este, în opinia lor, situația limbii române din prezent.

Istoricul zilei

La 31 august sau cu ocazia „Zilei Limbii Române” sărbătorim evenimentele din 31 august 1989 când în cadrul celei de-a XIII-a sesiuni a Sovietului Suprem al RSS Moldovenești a fost adoptată Legea privind funcționarea limbilor pe teritoriul RSS Moldovenești, prin care s-a instituit noțiunea de „limba moldovenească în grafie latină”. Legea a intrat în vigoare pe 1 septembrie 1989.

De altfel, la Marea Adunare Națională din 27 august și la cea din 31 august 1989, au participat peste 750 de mii de persoane sau fiecare al șaselea cetățean al RSS Moldovenești.

Cu alte cuvinte, sub presiunea străzii dar și a intelectualilor, care cu doi ani mai devreme demaraseră o amplă campanie în sprijinul acestei inițiative, deputații de la Chișinău (cu excepția reprezentanților Tiraspolului și Găgăuziei) au votat pentru adoptarea acestei legi.

Noțiunea de „limbă moldovenească cu grafie latină” nu a mai fost schimbată, ea fiind inclusă la art. 13 al Constituției adoptată în anul 1994 de Parlamentul, care era deținut la acea vreme de o majoritate absolută a forțelor pro-ruse, care au câștigat primele alegeri parlamentare din istoria R. Moldova.

„E greu să tolerezi multe neadevăruri”

În opinia profesoarei de limbă și literatură română Lilia Antohi-Bucur, la trei decenii de la trecerea la grafia latină, limba română se confruntă cu mai multe provocări. Printre acestea se numără voința slabă a poporului de a recunoaște o realitate istorică și faptul că în continuare o bună parte a populației este cu gândul la timpurile sovietice, refuzând să accepte tot ce ține de noțiunea de român/română.

„E greu să tolerezi multe lucruri/neadevăruri legate de istorie, dar nu se va schimba nimic atâta timp cât Constituția prevede „moldovenească”, pentru că nu toată lumea cunoaște decizia Curții Constituționale cu privire la Limba Română - limba de stat a Republicii Moldova”, ne-a spus profesoara.

Un alt motiv pentru care cunoașterea limbii române la nivelul de țară lasă de dorit este și din cauza curriculei încărcate cu informații care taie pofta elevilor de a mai studia într-o limbă română corectă și frumoasă.

„Când s-a revizuit curricula, s-au comasat temele în număr devenind mai puține dar volumul informației a rămas foarte mare, cu multe subiecte teoretice care îi suprasolicită pe elevi chiar din clasele primare și ei pierd interesul să mai studieze limba română (nu mai au tendința de a memora poezii la diverse activități, de a citi ceva adăugător, etc)”, ne-a explicat profesoara.

Aceasta susține că pentru rezolvarea situației din prezent este nevoie ca autoritățile să asigure respectarea cu strictețe a prevederilor referitoare la  cunoașterea obligatorie a limbii române la angajarea în funcții publice și promovarea în masă a lecturii. Un alt aspect se referă și la dotarea corespunzătoare a bibliotecilor cu literatură artistică în română, multe dintre ele fiind în continuare pline cu cărți în chirilică.

„Limba română este un pașaport către Europa”

Între anii 2018 - 2021, lectora de limbă română din cadrul Institutului Limbii Române de la București, Carmen Dimitriu, a avut ocazia să predea în UTA Găgăuzia, în cadrul Universității de Stat din Comrat. În decursul celor trei ani de predare acolo, aceasta a reușit să-și formeze o imagine destul de clară a situației limbii române din prezent, într-una din regiunile care a opus cea mai mare rezistență în urmă cu 33 de ani.

În prezent, situația este mai bună decât acum trei decenii, deși unele probleme continuă să existe, în ce privește utilizarea limbii române de către cetățenii simpli sau instituțiile publice, susține ea.

„Mai mult de atât, în instituții, unde documentele trebuie transmise în limba română, există puțini angajați care o cunosc și, de aceea, majoritatea instituțiilor au pe cineva care îndeplinește, informal, rolul de translator. Ne putem referi chiar la instituția cea mai importantă, bașcanatul. Dar dincolo de acest lucru, am constatat că există eforturi pentru învățarea limbii române, inclusiv în această instituție”, ne-a spus Carmen Dimitriu.

Aceasta mai adaugă că nu doar limba română este cunoscută precar în autonomie, ci chiar și limba proprie a băștinașilor - găgăuza. Cu toate acestea, și în acest caz sunt derulate unele programe de cunoaștere, dezvoltare și păstrare a patrimoniului limbii.

În vederea cunoașterii limbii române, profesoara susține că eforturile depuse în acest sens sunt mari, menționând câteva acțiuni realizate de autoritățile locale, centrale dar și unele organizații sau instituții din România. În acest sens există un program de master românesc al Universității „Dunărea de Jos” din Galați în colaborare cu Universitatea din Comrat, de rând cu un lectorat de limbă română la Comrat, susținut inclusiv de lectorul universității, Serghei Zaharia, care a participat și la cursuri.

„În plus, am observat eforturi ale instituțiilor, născute din necesitatea stringentă de a ști și comunica oral și scris în limba română. Am avut, la lectoratul limbii române,  foarte mulți cursanți și studenți din toate categoriile și nivelele de vârstă, chiar și profesori din universitate. Ei aveau diverse motivații : cunoașterea limbii ca necesitate la locul de muncă, dar și dorința de a comunica în această limbă. O studentă mi-a spus că învață limba română pentru că este limba strămoșilor ei. Deși e un caz mai rar acolo, aceasta m-a făcut să cred mai există o speranță ca tinerii să-și cunoască limba și istoria cu adevărat, sa afle despre istoria nefalsificată a poporului lor”, ne-a spus profesoara.

O mare realizare este, în opinia doamnei Dimitriu, existența liceului „Mihai Eminescu” din Comrat, care are o predare exclusivă în limba română. În același timp, un liceu în care se predă limba română, în format mixt cu limba rusă este Liceul „Grigore Vieru”.

„Progresul în ceea ce privește învățarea limbii române s-a datorat motivației fiecăruia și dorinței de a învăța, dar și conștientizării că limba română este necesară, este o datorie strămoșească- așa cum se spune emblematic în însuși Imnul Republicii Moldova. Mai mult de atât, mulți își dau seama că limba română este un pașaport către Europa. Toate aceste motivații pot sta la baza învățării limbii române”, afirmă Carmen Dimitriu.

Deși în perioada în care s-a aflat la Comrat a realizat mai multe acțiuni de promovare a învățării limbii române, prin organizarea unor activități comune din domeniul cultural cu universități din Moldova, Episcopia Basarabiei de Sud, Ambasada României la Chișinău și Consulatul României la Cahul, în opinia profesoarei acestea nu sunt suficiente pentru a obține un rezultat substanțial.

„Cred că este nevoie de mult mai mult: o reformă prin care să fie pregătiți toți profesorii care predau limba și în limba română, iar învățământul să se desfășoare în limba română, ca și în cea găgăuză, așa cum ar fi normal. Deoarece, în momentul de față, orele de limba română care au loc de trei/patru  ori pe săptămâna (excepție făcând liceul „Eminescu” ) cred că se predau doar formal.

 Altfel, cum s-ar explica faptul că, după 12 ani de școală, tinerii nu știu să comunice în limba română predată de patru ori pe săptămână? Până nu se va crea un alt mediu de comunicare în limba română  de la o vârstă fragedă, progresele vor fi lente sau nu vor fi deloc”, susține profesoara de limbă și literatura română.

În concluzie, aceasta apreciază drept paradoxală situația în care limba care în mod oficial ar trebui să se comunice nu este cunoscută, la fel ca adevărata istorie și identitate.

„De altfel, la ce limbă se referă Imnul Republicii Moldova? La ce limbă se referă Alexe Mateevici când vorbește de strămoși și de limba moștenită de la ei?  „Limba noastră e-o comoară”...Se referă indubitabil la LIMBA ROMÂNĂ! În ce limbă au scris Eminescu, Creangă, Grigore Vieru?  În LIMBA ROMÂNĂ!”, ne spune Dimitriu.

„Vorbitorii ei se vor considera străini la ei acasă”

Hotărârea din 31 august 1989 a tulburat spiritele în stânga Nistrului, acolo unde opoziția față de predarea și învățarea limbii române a fost privită mereu ca o infracțiune de către autoritățile separatiste de la Tiraspol. Directoarea adjunctă a liceului „Ștefan cel Mare” din or. Grigoriopol, Svetlana Jitariuc, care activează din 1984 în cadrul instituției, afirmă că bucuria revenirii la grafia latină a durat foarte puțin.

„Țin minte acea zi miraculoasă. Doamne, ce spirit! Câtă bucurie, câte lacrimi de bucurie, câtă seninătate în ochii oamenilor care au inundat Piața Marii Adunări Naționale. Am fost prezentă, am venit cu soțul ca și mulți cetățeni, dornici de schimbare, de adevăr, din diferite raioane ale Republicii… emoții de nedescris. Bucurie nemărginită… dar care a durat foarte puțin, până în 1991”, spune profesoara de limbă și literatură română.

Aceasta își amintește că după acele evenimente, autoritățile de la Tiraspol au început „măcelul din 1992”, școala fiind forțată să intre în ilegalitate iar corpul didactic, de rând cu elevii și părinții au fost supuși mai multor umilințe, limitări de acțiune, persecuții, disponibilizări de serviciu.

Profesoara de educație muzicală activează în instituția respectivă din 1984, când era numită Școala nr.1 din Grigoriopol. Ulterior din 1996, după o grevă generală, administrația, corpul didactic, elevii și părinții au fost supuși maltratărilor, școala căpătând statut de Școala de Alternativă nr.1 din Grigoriopol, fapt pentru care s-a aflat cinci ani în ilegalitate. Ulterior în 2002 mulți dintre profesori, părinți și elevi s-au refugiat, iar din 2007 instituția capătă statut de Liceul Teoretic purtând numele ,,Ștefan cel Mare și Sfânt” Grigoriopol.

„Tendința de a educa tânăra generație în Limba română ne-a însoțit de-a lungul istoriei, chiar de  pentru ea s-a suferit, am fost persecutați prin diferite metode denigratoare, umilitoare, pentru ea s-a murit. În această parte a lumii, limba a avut cel mai mult de pătimit. Ea a fost, odată cu vorbitorii ei, rănită pe câmpurile de luptă, a fost prizonieră în temnițele grele, a fost deportată în înghețurile siberiene, a fost pusă la zid, s-a tras în ea din mitraliere, a fost bătută în cuie pe răstignirile veacurilor...Dar ea a înviat de fiecare dată ca Iisus. Şi nu ne-a părăsit”, a menționat profesoara.

Directoarea adjunctă a liceului consideră că atât timp cât „legea nu e lege” și cât în stânga Nistrului continuă să se afle forțele armatei ruse, limba română și vorbitorii ei „se vor considera neam străin la ei acasă”. Situația este cu atât mai gravă cu cât doar în cele opt instituții din regiune se predă limba română, ele opunând rezistență, fapt pentru care „le sunt încălcate toate drepturile existențiale”.

„Administrația tiraspoleană susținută de Rusia, țara-agresor, nu ne-a acceptat  nicicând, impunând regulile de joc întru a ne supune, lipsindu-ne de dreptul la educație, astfel, ne-au lipsit de libera exprimare dreptul la opinie, libera circulație, practic, de toate drepturile existențiale, la care sunt supuși toți locuitorii din regiune. Majoritatea s-au conformat, aș zice chiar se complac în astfel de postură, fiind manipulați prin intermediul  televiziunii locale și a posturilor rusești, nedorind să caute alternativă informațională, să vadă lumea altfel”, afirmă profesoara.

În concluzie, directoarea adjunctă susține că atât timp cât este ignorat adevărul istoric și nu este stipulat în Constituție că limba de stat este limba română, permanent vor fi motive de discuții în van și „se va turna apă la moara celor agramați și nemulțumiți de dorința majorității de a readuce adevărul acasă”.

„Am rezistat, dorința de schimbare devenind din ce în ce mai puternică, tendința de a face totul de a ieși din captivitate, de a oferi  educație  de calitate copiilor,  generațiilor ce urmau să vină, care își doreau cu adevărat schimbarea, care doreau să fie ca semenii lor din partea dreaptă a Nistrului”, ne-a spus Jitariuc.

Vezi și aceste știri
Istoria limbii române, în cinci întrebări cu răspunsuri explicative (CARDURI)

Istoria limbii române, în cinci întrebări cu răspunsuri explicative (CARDURI)

Limba română, vorbită de copiii moldoveni din diasporă. Victor, despre lecția de geografie în Spania: „Au zis că nu studiem Moldova că-i mică. Am insistat” (VIDEO)

Limba română, vorbită de copiii moldoveni din diasporă. Victor, despre lecția de geografie în Spania: „Au zis că nu studiem Moldova că-i mică. Am insistat” (VIDEO)

Natalia Gavrilița: Limba română este cel mai puternic element identitar care ne definește ca națiune

Natalia Gavrilița: Limba română este cel mai puternic element identitar care ne definește ca națiune

Advertoriale
Sărbătorește „Ziua Vinului TOTEM-ul păcii” la Château Vartely

Sărbătorește „Ziua Vinului TOTEM-ul păcii” la Château Vartely

Te confrunți cu alergia, iar spray-urile de nas provoacă dependența? Încearcă Euphorbium compositum SN

Te confrunți cu alergia, iar spray-urile de nas provoacă dependența? Încearcă Euphorbium compositum SN

Generația Inteligenței Financiare: Ce sunt creditele și depozitele (VIDEO)

Generația Inteligenței Financiare: Ce sunt creditele și depozitele (VIDEO)

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
CUPRINS
  1. Istoricul zilei
  2. „E greu să tolerezi multe neadevăruri”
  3. „Limba română este un pașaport către Europa”
  4. „Vorbitorii ei se vor considera străini la ei acasă”
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.