Destinul femeiesc într-o țară agrară. Reflecții și mărturii cu Diana Crudu

Destinul femeiesc într-o țară agrară. Reflecții și mărturii cu Diana Crudu

În pandemie viața mea s-a schimbat, sau mai degrabă a revenit în albia normalității. O zic foarte serios, pentru că statul acasă a clarificat pentru mine și soțul meu în ce direcție urma să investim următorii vreo 60 ani, cât ne dorim să trăim. Crescută într-o familie cu agricultor-viticultor în casă, formarea din PR și marketing a fost o fază de tranziție și de dezvoltare a capacităților de management, până să decid că vom face și noi afaceri în agricultură. Iar Moldova, țară agrară, unde pământurile sunt exploatate la voia întâmplării de tot felul de amatori, unde femeile în agricultură cică au prioritate, a devenit exact locul în care să începem o afacere în viticultură și vinificație. Dar istoria de azi nu este despre mine la modul direct, ci mai degrabă despre destinul femeiesc într-o țară agrară în care lucrurile merg cel puțin lent, dacă nu prost.

În primul rând, din capul locului, vom clarifica: suntem un stat fără politici clare și progresisite în agricultură, nu există un control riguros al proceselor din agricultură, nu avem politici în sectorul zootehnic, nu avem o claritate în ceea ce privește industrializarea proceselor, nu avem lanțuri valorice clar definite. Asta e în strânsă legătură cu sustenabilitatea în agricultură și, în general, tot ce s-a întâmplat în ultimii 30 ani a fost hazardat și la cheremul aventurierilor care la început erau numiți lideri, apoi bișnițari, iar, mai nou, oameni de afaceri. Desigur, nu îi băgăm pe toți într-o oală, dar după reforma în educație, care a generat asimilarea UASM, merităm o reformă autentică în agricultură. Deși, se pare că vom mai aștepta.

După ce în ultimii trei ani mă învârtesc la propriu în toată această afacere, costuri, riscuri, factori meteo, politici fiscale, credite, taxe, majorări de preț, digitalizare, comerț, logistică, am descoperit că în Moldova există foarte multe femei care și-au băgat capul în afaceri agro și duc greul acestui domeniu fără să piardă dragostea de viață.

Un paradox, dar și un mare adevăr. Femeile pot și fac agricultură responsabilă, corectă și cu impact. Iar în vara asta, duminică după duminică am stat cot la cot cu zeci de femei care fac agricultură, toate adunate la Cămara Fest de către Diana Crudu, și ea la rândul ei tot cu afacere la pământ.

Pe 40 grade, să te coci într-un cort, în așteptarea cumpărătorului drag, e timp berechet să faci introspecții, să faci filosofii de viață și să analizezi dacă ai băgat banul cu cap.

În primul rând am întrebat-o pe Diana cum este să fii femeie care face agricultură într-o eră în care toți vor să fie influenceri.

Femei care mișcă carul agriculturii din loc

„Exact ca în romanul lui Irwing Stone, adică între agonie și extaz. Bucuria de a reuși să faci ceva consistent și durabil aici acasă de foarte multe ori este umbrită de zecile de provocări cu care se confruntă agricultura Moldovei. Dar, vorbind la modul subiectiv, foarte multe femei reușesc să facă lucruri fantastice, aici, acasă. Doar câteva exemple să îți dau: avem o regină a cireșelor pe nume Mariana Pîslaru, care deține cea mai performantă livadă de cireșe din țară. Cireșele ei au ajuns și în Olanda în acest an. Rodica Chișcă care deține o livadă de peste 80 de hectare de prune și exportă toate prunele în Italia, avînd sistemul GlobalGap implementat, sau Eugenia Velicescu, cu cea mai performantă livadă de mere din Moldova, Maria Vidrașcu ai cărei struguri au ajuns în Statele Unite avînd una din celele mai moderne case de ambalat din țară. Despre femeile care fac performanță în businessul agricol se vorbește foarte puțin, pentru că publicul nostru mai ușor digeră cântecul și dansul și scandalul la TV, decât performanța”, spune Diana Crudu.

Deci, se poate: cireșele, prunele sau merele încântă gurile vestului, deci nu e chiar așa rău cum se crede, se pare că e un lapsus de comunicare. Ori femeile astea, teribil de puternice, nu vor să iasă în lumina reflectoarelor, ori Ministerul de resort nu știe dreapta ce face stânga.

Totuși, în toți anii în care, la început pe post de observator, apoi, deja, fiind implicată cu tot tacâmul, am remarcat că în câmp, la toate muncile, domină femeile. Ele sunt zilierele cu cele mai multe zile muncite, tot ele au umplut țările lumii să facă bani pentru familie. Oare unde sunt bărbații? Iar Diana a găsit un răspuns la întrebarea mea.

„Femeile sunt exploatate în muncile agricole. Dacă mâine femeile refuză să iasă la muncile câmpului, paralizează întreaga activitate agricolă. Ele sunt peste tot. La curățat, la legat, la cules, în frigidere la sortat și ambalat, în ferme la muls. Paradoxul este că ele fac muncile grele, dar beneficiarii reali sunt de facto bărbații. Peste 85% din afacerile agricole aparțin bărbaților. Este o discriminare și ea trebuie corectată”, spune Diana Crudu.

„Problemele în agricultură sunt de sistem. Începând de la corupția în instituțiile care trebuie șă îți elibereze anumite acte de conformitate, standardizare, autorizare și finalizând cu cele care descurajează inițiativa privată și dorința de a investi în agricultură. Iar pe de altă parte, avem o groază de provocări ce țin de resursele scumpe pentru finanțare, piața mică de desfacere pe interior și cu putere scăzută de cumpărare, lipsa diplomației economice, insuficiența subvențiilor”, mai adaugă Diana Crudu.

Diana Crudu: Statul ar trebui să fie mult mai concentrat pe sprijinirea agricultorilor

Apoi, pentru că tot femei suntem, după ce am găsit care e sursa putregaiului, am dat-o pe soluții, pentru că femeile cu o mână scarmănă și cu alta mângâie, probabil vine din instinctul matern. Așa că am provocat-o pe Diana să zică verde-n față, de ce are nevoie o femeie antreprenoare în agricultură ca munca ei să fie mai ușoară, iar ea tot cu analiză a pornit:

„În general în Moldova nu este ușor să fii nici profesoară, nici medic, nici artistă. Avem foarte mult de muncit ca să ajungem să construim un stat viabil cu o economie puternică în care să vrem să rămânem. Munca în agricultură este foarte dificilă, având ani în care înregistrăm pierderi care trebuiesc acoperite din alte surse de venit. După mine, statul ar trebui să fie mult mai concentrat pe sprijinirea agricultorilor. O agricultură puternică înseamnă și un segment de postrecoltare și procesare puternic, un transport de mărfuri dezvoltat, o industrie a ambalajului în creștere, servicii de marketing. Agricultura este motorul economiei unei țări. Ai măr, ai suc, ai ambalaj de carton, ai transport, ai oameni care lucrează în industria creativă ca să vândă acel suc”, punctează Diana Crudu.

Desigur nu puteam să ratez momentul să o întreb dacă e capabil statul să ne ajute cu ceva, mai ales, că la un moment dat, dânsa a cochetat cu ideea și intenția de a face parte din sistem, deși a durat extrem de puțin.

„Toate statele cu economii puternice subvenționează la greu agricultura. Chiar dacă la nivel de UE sau SUA doar 2% din populația țării este angajată nemijlocit în agricultură, o agricultură subvenționată înseamnă o securitate alimentară sporită, mâncare la preț accesibil pentru oamenii tăi.  Statul are obligația să sprijine această ramură atât de vitală. Subvențiile pentru agricultură trebuie să crească și să acopere cât mai multe din domeniile agricole. Războiul din regiune ne-a arătat cât de vulnerabili suntem în fața unor pericole iminente. Cea mai mare provocare pentru secolul viitor va fi cum asigurăm mâncarea pentru acei peste 8 miliarde de oameni. Numărul populației se estimează că va crește cu 15%, iar a terenurilor fertile - doar cu 5%. Republica Moldova cu ale sale 2,5 milioane de hectare de teren ar fi capabilă să asigure mâncare la peste 20 de milioane de oameni. Ce avem noi astăzi? Balanță comercială negativă pe alimente. Adică importăm mai multă mâncare decât exportăm. Un singur cuvânt îmi vine în minte, RUȘINE, pentru toate guvernările impotente care nu au reușit să transforme în avantaj acest aur negru pe care îl deținem”, declară agricultoarea.

Aici ochii Dianei jucau în lacrimi și riscau să iasă din orbite, pentru că furia ei pe un sistem atât de amorf pe un domeniu cheie explică de ce trăim cum trăim. Dar, în același timp, convingerea Dianei este că femeile pot tot dacă vor, iar a vrea înseamnă a acționa în jurul propriei curți, apoi în cadrul propriei comunități și tot așa, acțiune cu acțiune pot pune motorul în funcțiune. Așa că Diana a decis să construiască platform Cămara Fest și să adune acolo femei producătoare, mai tinere, mai în vârstă, mai populare, mai novice, cu produse eco, sau fără, cu fructe, legume, nuci, miere, struguri, brânză și tot așa. Deci, simplu, femei care fac ceva mai mult, care au un scop, un plan și care acționează ca acesta să se întâmple.

„Că femeile tot pot și că femeile pot tot. Suntem muncitoare, conștiincioase și foarte responsabile. Poate că suntem ghidate de un instinct matern suntem mult mai corecte atunci cînd aplicăm fertilizanți și îngrășăminte la culture. Producem mai puțin, dar mai bun”, susține ea.

Și aici, momentul de poezie m-a acaparat și am întrebat-o pe Diana cum percepe ea agricultura dacă i-ar atribui o imagine:

„Chipul mamei care vine de la deal, obosită și arsă de soare. Azi și acum în Moldova pentru mulți agricultura este o pendulare între binecuvântare și blestem, dar nu vreau să renunț la speranța că într-o zi agricultura va fi pusă la loc de cinste, așa cum de altfel și merită”, spune femeia. 

Nu vă zic că discuția noastră a durat mai mult decât am înșiruit eu aici, pentru că ar mai fi multe de spus și povestit și de luat aminte, dar vorba lungă e sărăcie în pungă, iar toamna se numără bobocii, așa că începem sezonul de recoltare.

Tot ce îmi doresc pentru afacerea în agricultură este să nu piară entuziasmul, pentru că el este unicul combustibil care pune motoarele în funcțiune. Așa că, entuziasm, dragi agricultori!

Poți face diferența

Dacă îți iei un abonament cu doar 48 lei pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
În luna septembrie au fost înregistrate 28 de urgențe alergologice. Cele mai multe sunt cauzate de înțepăturile insectelor

În luna septembrie au fost înregistrate 28 de urgențe alergologice. Cele mai multe sunt cauzate de înțepăturile insectelor

Votat în Parlament: Clasele de salarizare a mai multor categorii de angajați în sectorul bugetar vor fi majorate

Votat în Parlament: Clasele de salarizare a mai multor categorii de angajați în sectorul bugetar vor fi majorate

Carburanții se scumpesc în weekend. Benzina trece pragul de 24 de lei pentru un litru

Carburanții se scumpesc în weekend. Benzina trece pragul de 24 de lei pentru un litru

Advertoriale
6 birouri mobile au fost donate de către USAID, Serviciului Vamal din Republica Moldova (VIDEO)

6 birouri mobile au fost donate de către USAID, Serviciului Vamal din Republica Moldova (VIDEO)

Cartego și elefant.md îți aduc cărți la prețuri anticriză

Cartego și elefant.md îți aduc cărți la prețuri anticriză

Ce faci de Ziua Vinului? Sărbătorește-o alături de cei dragi la Château Purcari!

Ce faci de Ziua Vinului? Sărbătorește-o alături de cei dragi la Château Purcari!

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • DESCIFRAT| (IN)Siguranța din mijlocul protestelor sau șirul neregulilor din Orășelul Schimbărilor. Invitați: Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu și directorul executiv API, Petru Macovei
    DESCIFRAT| (IN)Siguranța din mijlocul protestelor sau șirul neregulilor din Orășelul Schimbărilor. Invitați: Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu și directorul executiv API, Petru Macovei
  • DESCIFRAT| Distribuirea lemnelor de foc sau drumul celor 5 metri ster: De la lista întocmită de primării, la stocurile care se golesc (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Cristina Tocari, tânăra care a revenit din Franța pentru a transforma plasticul în bijuterii (VIDEO)
  • DESCIFRAT| Meniul preșcolarilor, între posibilități și necesități (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Nicolai Croitoru: „Pot să mă mândresc că echipa mea e formată practic în proporție de 80% din persoane revenite de peste hotare”(VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Municipiul Chișinău are încă trei cetățeni de onoare. Ce personalități mai dețin acest titlu și care sunt beneficiile
  • 2
    Bunuri sechestrate în valoare de 6,2 mld. de lei și 33 mil. de lei, trecute în bugetul de stat. Cum intervine ARBI în recuperarea bunurilor infracționale (VIDEO)
  • 3
    Procuratura Anticorupție investighează sursele de finanțare a protestului Partidului Șor. Participanții ar fi primit între 400 de lei și 100 de dolari
  • 4
    Orașul Nicolaev, Ucraina: Sunt confirmate pierderi omenești și răniți după ce muniții cu dispersie au nimerit într-o stație
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.