Vom analiza cifre și statistici despre dezvoltarea afacerilor în R. Moldova, vom vorbi despre afacerile la negru și cele albe, ce înseamnă un business curat și cum îl faci în Moldova. Vom scrie cum să-ți deschizi o afacere, ce programe de susținere a businessului există în țară, cum poți finanța și crește afacerea. Vom căuta antreprenori gata să-și spună povestea și să-și împărtășească experiența, vom merge la conferința anuală Moldova Business Week și vă vom aduce interviuri cu oameni interesanți ai sectorului de antreprenoriat.

Vă spunem acum un mic secret: pregătim și un nou proiect despre oameni profesioniști, iar luna businessului la AGORA va fi, mai mult ca niciodată, un prilej minunat pentru lansare.

Ce am făcut în august

În luna august, în timp ce ne făceam „dobă”, cum spune mama mea, de harbuji, porumb fiert, „patlajele” cu miros de curpăn, zămos, piersici, ultimele afine, AGORA scria despre cea care face toate aceste lucruri posibile - agricultura. Am încheiat luna cu 23 de materiale de autor la această temă. 

Ilinca a „luat de gât” Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, ANSA și alte mici structuri pentru a documenta trei longread-uri. În primul dintre ele, jurnalista noastră a încercat să afle unde au dispărut vacile mulgătoare din R. Moldova și de ce avem atâta producție de import. Un alt material mare Ilinca l-a dedicat sectorului zootehnic, o ramură a agriculturii slab dezvoltată în R. Moldova prezentului. Cel mai complicat, de altfel, a fost cel în care a încercat să urmeze drumul laptelui moldovenesc de la vacă la consumator. A fost o adevărată provocare să documenteze cine verifică laptele și calitatea lui, de ce nu funcționează un program de stat al monitorizării și de ce avem o cotă atât de mică de producători de lapte - doar 6%. Ilinca a realizat și câteva știri scurte din aceste materiale, pe care le puteți citi aici, aici și aici.

Ilinca a plonjat și în istoria secetelor moldovenești, prezentând cele mai dezastruoase secete de la independența țării încoace. Citind textul înțelegi și amploarea fenomenului de încălzire globală. Aproape în fiecare an marcat de o secetă dezastruoasă, meteorologii anunță temperaturi tot mai mari deasupra normei. Apropo, vorbind de schimbările climatice: Ilinca are și aici un material din care aflați dacă mai există viitor pentru culturile agricole ale prezentului și ce va face statul pentru a înfrunta încălzirea globală.

Ana a decis să afle luna asta dacă această vară secetoasă nu ne va lăsa cu farfuriile goale la iarnă. Astfel, a abordat directorul Institutului de cercetări pentru culturile de câmp „Selecția”, Boris Boincean, ex-ministrul Agriculturiii Vasile Bumacov. Într-un cuvânt - de foame nu murim. Vedeți ce alte declarații au făcut experții în această prognoză. Dar mai presus de toate, Ana a vrut să știe dacă este cu adevărat Moldova o țară agrară, așa cum îi merge vestea. Ce înseamnă să fii țară agrară? Cât din PIB trebuie să reprezinte agricultura ca să ne considerăm agrari? Dacă nu suntem un stat agrar atunci ce suntem? Răspuns laaceste întrebări existențiale găsiți aici. Colac peste pupăză, anume în luna dedicată agriculturii, Rusiei a interzis temporar importul de produse vegetale din aproape toate raioanele R. Moldova. În acest context, Ana a apelat la cifre pentru a vedea cum au oscilat exporturile produselor moldovenești spre Federația Rusă în ultimii 25 de ani. 

Irina (Harea-Mardari) a pus experții pe treabă cu întrebarea dacă în R. Moldova există agricultură digitalizată, sau credem, totuși, în sfâta sapă. Vedeți în material experiența unui agricultor care folosește drone în livada sa și ce perspective are tehnologizarea agriculturii la noi. Irina a căutat răspuns și la întrebarea de ce fructele și legumele moldovenești mai rar își fac simțite prezența pe rafturile supermarketurilor din țară, printre pere din Belgia și pepene verde din Brazilia. Iar după ce a discutat cu experți mari, a trecut la cei mici în proiectul „Copiii știu mai bine”. N-au idee cum arată sapa, dar susțin că roșia e un fruct! Asta da experți!

Ei bine, Cătălina a decis să verifice spusele expertului nostru Maxim și să vadă cât de bune sunt totuși solurile moldovenești, cu care ne place să ne mândrim. Realitatea prezentului e că starea solurilor din țara noastră este nesatisfăcătoare, iar unele terenuri agricole sunt deja într-o stare deplorabilă. Jurnalista noastră a abordat și niște antreprenori agricoli și a încercat să vadă cum încolțesc afacerile în astfel de condiții. Dacă e posibil sau nu să faci business în agricultură, vedeți aici. Cătălina vă prezintă și o istorie de succes, în proiectul „Moldova, I am back!”, care vă aduce istorii ale moldovenilor emigrați și reveniți în țară. De data aceasta, e vorba despre ​​Cristina Olarescu, o femeie ce a revenit din Irlanda și s-a stabilit împreună cu soțul său și cei doi copii în localitatea Gura Galbenei din raionul Cimișlia, unde face vin produs din roada plantației de viță de vie moștenită de la părinții săi.

Cel mai istoric dintre jurnaliști, Cristian a publicat tocmai trei „PORȚII de istorie” agricole. În una dintre ele, Cristi relatează cum se lupta cu seceta în URSS, de ce RSS Moldovenească era considerată „grădina” Uniunii și ce soluții agrare se propuneau atunci. Alte două „PORȚII” fac parte din istoria în două volume a colhozurilor (partea I și partea a II-a). Lăudate pentru eficiența lor și pictate în culori romantice în amintirile părinților și buneilor, colhozurile și-au găsit sfârșitul în noua lume a economiei de piață, dar adesea mai sunt deplânse și pomenite. Aflați file din istoria lor doar pe AGORA. Vă promitem cu mâna pe inimă că pentru aceste materiale Cristi merge la bibliotecă, consultă istorii și nu copiază de pe Wikipedia ;).Mihai s-a interesat dacă sectorul agricol are suficiente brațe de muncă și a descoperit că lucrătorii din agricultură abandonează sectorul. E o afirmație pe care o repetă mai mulți oameni din breaslă, dând vina pe salariile atractive din alte domenii sau munca din străinătate. În acest articol, Mihai a discutat cu trei antreprenori agricoli și cu Ministerul Agriculturii pentru a vedea ce soluții sunt. Jurnalistul nostru a încercat să afle despre ce e vorba atunci când se cer subvenții mai mari în agricultură. Mihai a depistat că, cu circa 89 de milioane de euro, Republica Moldova își propune să subvenționeze întregul sector agricol al țării. De cealaltă parte, experții consideră că ne trebuie 300 de milioane de euro. Ei bine, subvențiile ca subvențiile, dar pagubele? Mihai a aflat că seceta din această vară a determinat companiile de asigurări din țară să înceapă deja achitarea despăgubirilor pentru grâu, orz și rapiță. Și chiar dacă statul subvenționează 70 la sută din prețul asigurării, nu toți fermierii se avântă să-și asigure producția. Mai multe - aici.