R. Moldova, cea mai vulnerabilă din Europa din punct de vedere climatic. Ce pași fac autoritățile pentru a ne adapta la schimbările climatice

R. Moldova, cea mai vulnerabilă din Europa din punct de vedere climatic. Ce pași fac autoritățile pentru a ne adapta la schimbările climatice

Autoritățile din Republica Moldova se pregătesc să se adapteze la schimbările climatice. Șefa Direcției Politici de Aer și Schimbări Climatice din cadrul Ministerului Mediului, Stela Drucioc, a declarat pentru AGORA că sunt în elaborarea unui Program Național de Adaptarea la Schimbările Climatice care conține și un plan de măsuri de prevenire. 

Programul are drept scop asigurarea, în baza rezultatelor Strategiei de adaptare la schimbarea climei 2020, a tranziției de la planificare la acțiune prin îmbunătățirea integrării sectoriale a măsurilor de adaptare, asigurând în același timp sinergia cu documentele de planificare existente atât în domeniul politicilor sectoriale de adaptare la schimbările climatice, cât și în domeniul gestionării riscurilor de dezastre. 

Din 2016 până în 2020 am avut o strategie de adaptare la schimbările climatice. Ea deja a fost epuizată, unele activități planificate au fost realizate, altele au fost examinate de către experți și se regăsesc în Programul Național de Adaptarea la Schimbările. Dacă reușim până la finele anului să-l aprobăm, atunci va fin din 2023, pentru următorii șapte ani.

Stela Drucioc, șefa Direcției Politici de Aer și Schimbări Climatice din cadrul Ministerului Mediului

În acest Program se vor regăsi șase sectoare aici: Sectorul forestier, Agricol, Energetic, Transport, Apă și Sănătate.

„Sectorul agriculturii este un unul cheie, întrucât 70% din terenurile țării sunt terenuri arabile, iar circa 30 de procente din populația țării este încadrată în sectorul Agricol. Diminuarea lui înseamnă și diminuarea productivității și profitului din sector”, afirmă Stela Drucioc.

Programul de adaptare la schimbările climatice, la care se lucrează acum, prevede măsuri ce urmează să fie aplicate până în anul 2030 și este focusat pe următoarele aspecte:

  • Soluții bazate pe date și evidențe pentru probleme din câteva sectoare-cheie, cum ar fi agricultură, sănătate, transport, inclusiv domeniul forestier.
  • Intervenții în domeniul agricol: promovarea speciilor adaptate la condițiile de secetă, stimularea achizițiilor de plase anti-grindină și a măsurilor care ar proteja culturile în perioada înghețurilor timpurii.
  • Creșterea suprafețelor împădurite, care este actualmente la cota de 11% din teritoriul Republicii Moldova - o acoperire prea mică pentru a atenua efectele schimbărilor climatice.

Țara noastră, cea mai vulnerabilă din punct de vedere climatic din Europa

Republica Moldova se clasează drept cea mai vulnerabilă țară din punct de vedere climatic din Europa, conform Metodologiei de evaluare a vulnerabilității NDGAIN (Banca Mondială, 2016) folosită pe scară largă.

Se estimează că impactul schimbărilor climatice asupra dimensiunilor sociale, de mediu și economice ale țării noastre se va intensifica pe termen mediu și lung. Se așteaptă ca acest lucru să aibă efecte devastatoare asupra sectorului economic cheie - agricultura și asupra populației predominant rurală, pentru care agricultura este o sursă majoră de hrană și venit. Mai mult, schimbările climatice ar putea scădea debitele de apă de suprafață în Moldova cu 16-20% până în 2030. Proiecțiile pe termen mediu indică creșterea continuă a temperaturii medii anuale cu 2°C între 2010 și 2040.

În ceea ce privește precipitațiile, se prognozează o scădere cu 13 % a cantității anuale totale, în timp ce fluxurile anuale se prognozează să devină mai instabile odată cu creșterea frecvenței viiturilor. 

De la inundații, la secete

În ceea ce privește riscurile de dezastre naturale legate de climă, Moldova este considerată deosebit de predispusă la inundații și secete. Conform studiului „Costul uman al dezastrelor legate de vreme 1995-2015” al Oficiului ONU pentru reducerea riscurilor de dezastre (UNISDR), țara noastră se situează în primele zece țări din întreaga lume, cu cea mai mare rată de persoane afectate de dezastre climatice.

Vezi și: Republica Moldova, lovită de secete: Cum au fost anii lipsiți de ploaie și ce consecințe au avut asupra recoltei (CARDURI)

În 2008, locuitorii Republicii Moldova au suportat o inundație cu viitură care, în unele locuri, a atins maximul istoric. Cele mai afectate regiuni au fost de-a lungul principalelor râuri Nistru și Prut, unde daunele totale s-au ridicat la 120 milioane de dolari. Inundațiile severe din 2010 au afectat peste 13.000 de persoane din 60 de sate și au provocat pierderi și daune care au depășit 75 de milioane USD.

Pe de altă parte, se prognozează că secetele vor deveni mai lungi și mai severe în Republica Moldova. Secete severe au avut loc deja în 2003, 2007, 2012, 2019-2022. Ca rezultat al precipitațiilor reduse, debitul apelor de suprafață a râurilor Nistru și Prut a scăzut cu 30-50% comparativ cu media multianuală și cu 20-40% pentru bazinele hidrografice mai mici.

Secetele extreme au redus brusc producția agricolă, afectând astfel subzistența zilnică a populației rurale vulnerabile. Conform estimărilor Băncii Mondiale din 2016, costul total al inacțiunii privind adaptarea la schimbările climatice se ridică la aproximativ 600 milioane de euro, echivalent cu 6,5% din PIB. Se prognozează ca această valoare să se dubleze până în 2050, până la aproximativ 1,3 miliarde de dolari.

Recomandăm și: PORȚIA de istorie: De ce în URSS Moldova era considerată „grădină înfloritoare”, cum era văzută problema secetei acum 80 de ani și ce soluții erau propuse

Riscuri anticipate

Riscurile specifice pentru sectoarele cele mai vulnerabile în cazul în care nu se întreprind măsuri suplimentare pentru creșterea rezilienței la nivelul întregii economii, ar putea fi rezumate după cum urmează:

·      Disponibilitatea resurselor de apă ar scădea sub nivelul cererii totale în următorul deceniu.

·      Efectele schimbărilor climatice asupra sănătății, asociate cu un număr sporit de afecțiuni legate de temperaturi înalte (inclusiv boli cardio-vasculare), transmiterea bolilor gastro-intestinale, alergii legate de poluarea aerului, precum și victime ale calamităților naturale.

·      Productivitatea agricolă ar scădea semnificativ din cauza deficitului de apă, precum și a impactului crescând al fenomenelor meteorologice extreme (de exemplu, grindină și înghețuri târzii, inundații majore și secete sau modificări ale modelelor de boli și dăunători).

·      Productivitatea pădurilor ar scădea, fiind anticipată și o modificare a modelelor silvo-patologice.

·      Valorile de vârf ale consumului de energie se vor schimba de la iarnă la vară. Infrastructura de distribuție / transport a energiei ar putea fi afectată și potențialul țării de a reduce importurile de energie prin valorificarea surselor regenerabile (în principal solare, biomasă, eoliană și geotermală) ar putea fi compromis.

·      Infrastructura de transport, care este deja afectată de fenomenele climatice extreme (cum ar fi inundațiile și valurile de căldură periculoase), ar fi perturbată în continuare.

Citește și - Schimbările climatice ne lasă fără porumb sau grâu? Ce spun experții despre încălzirea globală în agricultură și ce măsuri de adaptare propun autoritățile

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
PORȚIA de istorie: De ce în URSS Moldova era considerată „grădină înfloritoare”, cum era văzută problema secetei acum 80 de ani și ce soluții erau propuse

PORȚIA de istorie: De ce în URSS Moldova era considerată „grădină înfloritoare”, cum era văzută problema secetei acum 80 de ani și ce soluții erau propuse

Republica Moldova, lovită de secete: Cum au fost anii lipsiți de ploaie și ce consecințe au avut asupra recoltei (CARDURI)

Republica Moldova, lovită de secete: Cum au fost anii lipsiți de ploaie și ce consecințe au avut asupra recoltei (CARDURI)

Schimbările climatice ne lasă fără porumb sau grâu? Ce spun experții despre încălzirea globală în agricultură și ce măsuri de adaptare propun autoritățile

Schimbările climatice ne lasă fără porumb sau grâu? Ce spun experții despre încălzirea globală în agricultură și ce măsuri de adaptare propun autoritățile

Moldova - țară agrară, da sau ba? Ex-ministru: Putem hrăni de 10 ori mai multă populație decât avem

Moldova - țară agrară, da sau ba? Ex-ministru: Putem hrăni de 10 ori mai multă populație decât avem

Cât ne mai pot hrăni pământurile noastre? „Noi ne-am deprins doar să luăm, fără a oferi naturii nimic în schimb”

Cât ne mai pot hrăni pământurile noastre? „Noi ne-am deprins doar să luăm, fără a oferi naturii nimic în schimb”

Afaceri „încolțite” cu succes: Este sau nu agricultura în Republica Moldova un domeniu profitabil

Afaceri „încolțite” cu succes: Este sau nu agricultura în Republica Moldova un domeniu profitabil

Advertoriale
Aplică acum la jobul care te va ajuta să te încălzești la iarnă

Aplică acum la jobul care te va ajuta să te încălzești la iarnă

Sărbătorește „Ziua Vinului TOTEM-ul păcii” la Château Vartely

Sărbătorește „Ziua Vinului TOTEM-ul păcii” la Château Vartely

Te confrunți cu alergia, iar spray-urile de nas provoacă dependența? Încearcă Euphorbium compositum SN

Te confrunți cu alergia, iar spray-urile de nas provoacă dependența? Încearcă Euphorbium compositum SN

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • DESCIFRAT| Distribuirea lemnelor de foc sau drumul celor 5 metri ster: De la lista întocmită de primării, la stocurile care se golesc (VIDEO)
    DESCIFRAT| Distribuirea lemnelor de foc sau drumul celor 5 metri ster: De la lista întocmită de primării, la stocurile care se golesc (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Cristina Tocari, tânăra care a revenit din Franța pentru a transforma plasticul în bijuterii (VIDEO)
  • DESCIFRAT| Meniul preșcolarilor, între posibilități și necesități (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Nicolai Croitoru: „Pot să mă mândresc că echipa mea e formată practic în proporție de 80% din persoane revenite de peste hotare”(VIDEO)
  • DESCIFRAT| Cum (NU) face față Chișinăul inundațiilor de după ploi cu un sistem de canalizare pluvială din 1980. Care sunt soluțiile (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Mai mulți sportivi profesioniști din Rusia au început să fie mobilizați
  • 2
    Un bărbat din Federația Rusă a mers la război pentru a-și găsi fiul dispărut, dar a ajuns prizonier al soldaților din țara sa
  • 3
    Scurgerile din gazoductele Nord Stream: UE și NATO susțin că ar fi„acte de sabotaj”, iar Zaharova acuză SUA de „atac terorist”
  • 4
    Maia Sandu sugerează că victoria Ucrainei ar putea crea premise de rezolvare a conflictului transnistrean
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.