Lumea-n palmă | Ofensiva ucraineană în sud și dorință de pace, Adio, Gorby și Europa „la trântă” cu Gazprom (CARDURI)

 Lumea-n palmă | Ofensiva ucraineană în sud și dorință de pace, Adio, Gorby și Europa „la trântă” cu Gazprom (CARDURI)

„Mult-așteptata contraofensivă ucraineană a început” este unul din cele mai populare titluri de pe prima pagină a presei internaționale din această săptămână, care tratează însă cu rezerve acest subiect de vreme ce unii analiști susțin că riscurile sunt încă mari, iar Kievul a limitat la minim orice informații despre aceste operațiuni. Între timp, Europa pare să-și fi înțeles atuurile în fața șantajelor energetice ale Rusiei, având rezervele de gaze pline în proporție de 80% și fiind tot mai aproape de un nou acord cu Iranul, ceea ce a și dus la scăderea prețurilor la principalele resurse energetice.Între timp, la Moscova a fost anunțat decesul primului și ultimului președinte al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, veste care a provocat o serie de reacții, atât în Rusia cât și în întreaga lume. 

Startul contraofensivei și speranțe la Zaporojie

Anunțată încă din luna iulie, contraofensiva ucraineană împotriva Rusiei a fost și rămâne pe prima pagină a presei internaționale, care dezbate modul în care Kievul ar putea să elibereze teritoriile ocupate de armata rusă încă din primele săptămâni de război, teritorii unde ar urma să aibă loc și referendumuri. Politico scrie, citând mai mulți oficiali ai SUA, că Ucraina are „șanse bune” să recucerească teritoriul pierdut, după ce cu ajutorul rachetelor HIMARS și a altor sisteme de artilerie, a distrus „majoritatea” podurilor ce traversează Niprul.

Cu alte cuvinte, rutele cruciale de aprovizionare a armatei ruse au fost distruse, acestea riscând acum să fie izolate de restul forțelor de ocupație ale Moscovei. De altfel, aceste acțiuni fac parte din operațiunea de pregătire a câmpului de luptă, deja încheiată în linii mari, mai ales după ce Ucraina a anunțat că ar fi spart prima linie de apărare a forțelor ruse. Luni noapte, 29 august, unele surse militare ucrainene au declarat presei americane că armata Kievului a recucerit patru sate de sub ocupația rusă, aflate în apropiere de orașul Herson.

„Mulți dintre ei au fost uciși și capturați, iar o mulțime de vehicule militare (rusești) au fost distruse. Vom vedea cum se va întâmpla de aici încolo. Ținta noastră e Herson”, au declarat acestea pentru CNN.

O întrebare apărută în cursul acestei discuții este referitoare la acțiunile Rusiei în acest caz, care s-ar rezuma la întărirea forțelor din zona de sud, în loc de o eventuală retragere care ar pune în și mai mare pericol, peninsula Crimeea, anexată în 2014 de Moscova. Unul din membrii Consiliului de Securitate al SUA, John Kirby, a precizat că Moscova și-a retras deja unele forțe din Donbas, deși oficial presa rusă de stat neagă vehement orice contraofensivă și susține că ar fi respins o astfel de tentativă.

Deutsche Welle explică de ce contraofensiva ucraineană are loc anume în regiunea de sud și țintește eliberarea orașului Herson, care în prezent este cel mai mare oraș ucrainean aflat sub ocupația rusă, anexat încă în primele zile de război. Totodată, zona respectivă are o mare importanță strategică, întrucât acolo se află porturi care erau utilizate de Ucraina pentru a-și exporta mai multe dintre produsele sale agricole.

„Râul Nipru, care curge în regiune, era utilizat pentru a oferi apa necesară Crimeei. După ce Rusia a anexat Crimeea în 2014, Ucraina a tăiat aprovizionarea cu apă a peninsulei. Dar după ce Rusia a cucerit zona, armata acesteia a început să reia aprovizionarea cu apă a Crimeei”, explică DW.

Experții militari susțin că timpul ales pentru începerea contraofensivei este unul corect, întrucât Ucraina dispune de sisteme de artilerie și armament sofisticate, care îi permit să ducă operațiuni mai complexe și să își crească șansa de a încheia campania înainte de sosirea iernii.

„Kievul se află sub presiunea de a înceta să mai acționeze defensiv, dar să treacă la ofensivă”, a declarat analistul militar Bradley Bowman. Anterior, într-o adresare video către liderii G7, președintele Zelenski declara că Ucraina dorește să își recapete teritoriile pierdute până la venirea iernii.

Cu toate acestea, s-ar putea observa că câștigurile Kievului să nu fie spectaculoase în materie de suprafețe de teritorii eliberate sau zone strategice obținute în timp record, întrucât CNN scrie că Washingtonul a solicitat Ucrainei să mențină operațiunea într-un cadru limitat, pentru a preveni o extindere necontrolată a zonelor de bătălie și o luptă pe mai multe fronturi.

„Oficialii ucraineni au declarat anterior că ofensiva va fi o operațiune lentă, iar venirea iernii și primăvara devreme, ar putea pune ambele armate într-o pauză operațională”, scriu jurnaliștii americani.

„Faptul că o contraofensivă are loc, aduce speranța că Rusia poate fi împinsă înapoi în anumite zone înainte de venirea iernii”, titrează The Guardian.

Revenind la frontul diplomatic, Le Figaro scrie că președintele francez, Emmanuel Macron s-a arătat hotărât să continue dialogul cu Rusia. Liderul de la Paris a declarat în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor că „trebuie să ne asumăm să continuăm să vorbim cu toți, în special cu cei pe care nu-i agreem”.

„Cine vrea ca Turcia să fie unica putere a lumii care să continue discuțiile cu Rusia. (...) Sarcina unui diplomat este să discute cu toți, în special cu cei pe care nu îi înțelegem”, le-a spus președintele francez diplomaților adunați la Paris.

De altfel, eforturile diplomatice par să fi dat roade în ce privește expedierea unei misiuni de experți ai Agenției Internaționale a Energiei Atomice (AIEA) la centrala de la Zaporojie, care a reușit în cele din urmă să ajungă joi, 1 septembrie. La finalizarea vizitei, directorul general al instituției, Rafael Grossi a declarat pe Twitter că a completat „primul tur al ariilor cheie pe care am dorit să le văd”, afirmând că se lucrează la „stabilirea unei prezențe permanente a AIEA în zonă”.

Printre primele concluzii ale misiunii agenției ONU în zonă, se numără și observarea unei „activități militare intense lângă centrală”, scrie Washington Post. Publicația americană mai anunță că Lituania s-a oferit să expedieze forțe de poliție în zona centralei ca parte a unei misiuni a ONU de menținere a păcii.

Nu în ultimul rând, o știre aparte este dată de rezultatele unui studiu consultate de Washington Post, prin care au fost analizate opiniile ucrainenilor care trăiesc sau au fost strămutați din orașele și localitățile aflate pe linia frontului. Astfel, deși în cazul unor întrebări directe, aceștia susțin fără echivoc lupta până la capăt și reîntoarcerea teritoriilor pierdute, în cazul celor indirecte, situația este mai diferită, aceștia luând în calcul un eventual compromis.

Astfel, în jur de 46% dintre respondenți strămutați sau din zona frontului au afirmat că Ucraina ar trebui să ceară o încetare a focului pentru a-i „împiedica pe ruși să ucidă tinerii ucraineni”, în timp ce 36% au spus că un asemenea scenariu ar trebui să fie evitat. În cazul ucrainenilor afectați direct și personal de război, aceștia au susținut în mod prioritar (cu până la 61% pentru) varianta încetării focului pentru a împiedica moartea tinerilor.

Adio, Gorby…

În seara zilei de 30 august, de la Moscova a sosit vestea morții ultimului lider al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, în vârstă de 91 de ani. Cunoscut drept omul care a preluat puterea în 1985 și a încercat să reformeze URSS, primul și ultimul președinte al Uniunii Sovietice este apreciat în special pentru faptul că a pus capăt Războiului Rece, fiind elogiat de secretarul general al ONU, Antonio Guterres, ca fiind omul „care a schimbat cursul istoriei”.

BBC scrie că în ultimii ani Gorbaciov se retrăsese din viața publică, din cauza problemelor grave de sănătate, menționând că spitalul în care acesta a murit nu a precizat cauza decesului. Publicația britanică menționează că la anunțul decesului său a reacționat și președintele rus Vladimir Putin, care i-a recunoscut „impactul imens în cursul istoriei” și faptul că „a înțeles că reformele erau necesare și s-a străduit să ofere propriile soluții la problemele urgente”. Asta deși cei doi nu s-au mai întâlnit din 2006, deși fostul lider sovietic a agreat acțiunile lui Putin, în special în ce privește anexarea Crimeei din 2014.

În timp ce liderii occidentali i-au apreciat meritele și moștenirea acestuia, în ce privește sfârșitul Războiului Rece, unele voci din Rusia l-au acuzat că a distrus intenționat Uniunea Sovietică, numindu-l trădător. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, l-a acuzat că „romantismul față de Occident nu era justificat”.

„Primul și singurul președinte al URSS, Mihail Gorbaciov, a murit. Bărbatul care a distrus o țară ce ocupa a șasea parte din suprafața globului, a murit în august, într-un spital, într-un bloc închis”, scrie Țarigrad TV, care susține că faptul că acesta a murit în august, nu ar fi ceva întâmplător din moment ce tradițional aceasta este o lună mai dificilă pentru Rusia..

The Guardian scrie că fostul lider sovietic a trăit într-o realitate dublă, fiind îndelung apreciat în democrațiile liberale și în special țările Europei de Est, dar profund detestat și nepopular în țara sa natală, Rusia și fostele republici sovietice. Într-o analiză semnată de Pjotr Sauer, decizia liderului sovietic de a oferi o serie de libertăți rușilor a fost eclipsată rapid de haosul și decăderea dramatică a standardelor de viață, apărut ca urmare a reformelor promovate de acesta. De altfel, un sondaj din 2021, arăta că peste 70% din ruși considerau că țara lor a luat-o în direcția greșită în timpul conducerii lui Gorbaciov.

Mesajele de condoleanțe și omagiile adresate de liderii vestici, în special de cei europeni, arată o diviziune profundă în cadrul Uniunii Europene, observă publicația Politico. Jurnaliștii acesteia au scris despre contrastul apărut între mesajele de recunoștință și respect, venite din partea președintei Comisiei Europene, cancelarului Germaniei și președintelui Franței și mesajele liderilor din statele baltice sau chiar tăcerea venită din Ucraina. Cu toate acestea, premierul maghiar Viktor Orban a fost singurul lider al unei țări UE și NATO, care a mers în persoană la Moscova pentru a aduce un omagiu fostului lider sovietic.

„Când a fost anunțată moartea fostului lider sovietic Mihail Gorbaciov, elitele Europei de Vest s-au pus la rând pentru a-și aduce omagiile eroicului om de stat care a ajutat la încetarea Războiului Rece. Pentru mulți est-europeni, adevărul este însă dureros de diferit”, scriu jurnaliștii.

Spre exemplu, șeful diplomației lituaniene, Gabrielius Landsbergis, a afirmat că „lituanienii nu îl vor glorifica pe Gorbaciov”.

„Noi nu vom uita niciodată simplul fapt că armata sa a ucis civili și a prelungit durata regimului de ocupație în țara noastră. Soldații săi au deschis focul asupra protestatarilor neînarmați și i-a strivit sub șenilele tancurilor lor. Așa îl vor ține minte”, a spus acesta, făcând referire la evenimentele din ianuarie 1991.

O tăcere a venit și din partea Ucrainei, țară care poartă în istorie o parte din urmările accidentului de la centrala atomică Cernobîl, incident despre care Gorbaciov a preferat să tacă în primele zile și să nu ia nici o măsură. Mai mult, fostul lider sovietic a susținut decizia lui Putin de a anexa peninsula Crimeea în 2014, fapt ce îl face în opinia multor ucraineni „un imperialist”.

„Sfârșitul Războiului Rece a fost important, dar uciderea oamenilor din Tbilisi, Vilnius, Riga, este de asemenea o parte din moștenirea sa. Istoria este cea care îl va judeca”, se încheie articolul celor de la Politico.

Fără îndoială, cel mai bine, moștenirea lui Gorbaciov în ochii rușilor se vede în celebra reclamă Pizza Hut din 1997, povestită pe îndelete de Washington Post, care a realizat un mic interviu cu regizorul acesteia, Tom Darbyshire, care susține că mesajul acestui spot publicitar (care nu s-a difuzat în Rusia) a încercat să arate că „pizza este una din acele mâncăruri care aduce oamenii împreună și lasă la o parte diferențele”.

Revista Foreign Affairs oferă o scurtă biografie a celui care a fost Mihail Gorbaciov, punând în centru faptul că moștenirea sa este în continuare disputată, fără a menționa însă explicit evenimentele din Riga, Vilnius, Baku din 1990 - 1991.

„El a fost în mod sigur un produs al vremurilor sale: Un copil din țărani ruși-ucraineni, a obținut o educație superioară sovietică și a ajuns la maturitate pe fondul unei dispoziții de „lacrimi de bucurie” după victoria Rusiei împotriva Germaniei în al Doilea Război Mondial. Gorbaciovii, la fel ca milioane de alți ruși, au trebuit să se ridice din ruinele războiului, foametei și terorii provocate de stat, fiind totuși foarte bucuroși să fie în viață și să aspire la un viitor mai bun”, a scris profesorul Vladislav M. Zubok.

În opinia lui Andrei Koleșnikov de la Carnegie Endowment for International Peace, Gorbaciov a dorit până la urmă să păstreze socialismul și Uniunea Sovietică, încercând printre altele să impună un nou tratat unional spre semnare republicilor care își alegeau rând pe rând suveranitatea. În cele din urmă însă, concluzia acestuia este tristă, acesta afirmând că „oamenii nu-l pot ierta pe Gorbaciov pentru libertatea acestuia și acum își sacralizează lipsa propriei libertăți”.

Celebra scriitoare Anne Applebaum scrie în The Atlantic că Gorbaciov a condus un Imperiu crud și sângeros, fără a dori ca acesta să fie așa, apreciind că aproape nimeni în istoria lumii nu a avut un impact atât de profund în era sa, în timp ce a înțeles atât de puțin din cele ce s-au petrecut.

„El a scos vechiul sistem și nu a pus nimic în loc, ca mai apoi să apară șocat și surprins când un stat mafiot a apărut și a umplut vidul existent (...) În cele din urmă, cele mai importante decizii ale lui Gorbaciov au fost acelea pe care el nu le-a luat. El nu a ordonat est-germanilor să-i împuște pe cei care treceau Zidul Berlinului. Nu a oferit o salvare comuniștilor polonezi a căror economie se prăbușea. Nu a lansat un război pe scară largă pentru a preveni secesiunea statelor baltice sau nu a oprit ucrainenii să-și declare independența sau nu a împiedicat Rusia să-și aleagă propria conducere”, susține Appelbaum.

Un alt cunoscător al Rusiei, autorul Mark Galeotti scrie în The Spectator că eșecul de a reforma imperiul sovietic și dispariția acestuia, au reprezentat de fapt capacitatea lui Gorbaciov de a „eșua corect și productiv”.

„Gorbaciov a fost o personalitate complexă. Un reformist care și-a construit cariera în structurile corupte și clientelare ale partidului; un pacifist care încă are sânge pe mâinile sale; un politician nemilos care era dispus să cedeze în fața noilor realități și să predea puterea cu bunăvoință. El a fost un eșec ca lider sovietic, dar în moduri care sugerează că era mai bine pregătit pentru asta. La urma urmei, ultimul și cel mai bun elogiu pentru Gorbaciov este, poate, tocmai faptul că Putin pare să-l fi urât”, afirmă Galeotti.

Europa în fața șantajului energetic al Moscovei

În seara zilei de 2 septembrie, „bătălia energetică” între Rusia și Occident a atins un nou apogeu, după ce Gazprom a anunțat că va suspenda „pe termen nedefinit” livrările de gaze naturale prin intermediul conductei Nord Stream 1, din cauza unor aparente defecțiuni tehnice, motiv calificat drept „fals” de către Comisia Europeană. Coincidență sau nu, anunțul a venit la scurt timp după ce președinta Comisiei Europene a anunțat că susține ideea impunerii unui plafon la prețul gazului rusesc ce vine în conducte în Europa iar miniștrii din G7 au aprobat oficial mecanismul de plafonare a prețului petrolului rusesc.

Politico scrie că anunțul Gazprom este cel mai probabil „un nou asalt economic asupra Uniunii Europene condus de Kremlin” și arată totodată cât de mari sunt mizele în acest caz. Mai ales în contextul instituirii unor noi plafoane, care ar reduce la minim abilitatea Rusiei de a-și putea finanța o mare parte din cheltuieli, printre care și războiul pe care îl poartă în Ucraina.

Tot Politico scrie că doar în luna iulie, pe fondul unor scăderi a exporturilor de petrol, Rusia a încasat 20,4 miliarde de dolari sau cu 40% mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut, conform Agenției Internaționale a Energiei.

Trebuie să menționăm că mecanismul de plafonare a prețurilor la petrol rusesc este încă unul aflat în discuție, dar care cel mai probabil va ținti livrările de petrol pe mare și ar urma să intre în vigoare la 5 decembrie pentru petrol și 5 februarie pentru produsele rafinate, adică în același timp cu sancțiunile Uniunii Europene.

Cu toate acestea există și unele vești bune, or pentru prima dată în ultima perioadă, prețul gazului natural în Europa nu a crescut automat după anunțul Rusiei de limitare sau sistare totală a livrărilor de gaze prin Nord Stream 1. Mai mult, acesta chiar a scăzut cu 21% în noaptea de joi spre vineri, 2 septembrie. The Guardian scrie că acest lucru s-a întâmplat în special după ce Comisia Europeană a confirmat că lucrează la „măsuri de urgență” iar Germania, cea mai mare economie a UE, a anunțat că „este pregătită” pentru iarnă.

Toate acestea măsuri ar urma să fie prezentate de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen într-un discurs pe care îl va ține pe 14 septembrie. În plus, scrie publicația britanică, multe dintre țările europene și-au umplut înainte de termen rezervele de gaz la nivelele agreate anterior la nivelul blocului comunitar.

O altă parte importantă a măsurilor luate în calcul de Uniunea Europeană, notează The Guardian în ce privește răspunsul la criza energetică este cea privind reforma pieței energetice, Comisia Europeană anunțând că lucrează la o „intervenție de urgență și o reformă structurală a pieței europene de electricitate”. Pe lângă impunerea unui eventual plafon, aceste măsuri ar urma să includă și decuplarea prețului energiei electrice de cel al gazului, decizie susținută în special de țările membre în frunte cu Spania și Portugalia.

Vorbind despre cele două state din Peninsulă Iberică, New York Times scrie că cele două state au ajuns să fie din țări izolate de vasta rețea ce oferea gaz ieftin rusesc în țări ce oferă alternativa în actuala criză energetică. Jurnaliștii americani explică situația prin faptul că ani de zile Spania și Portugalia au fost izolate de rețeaua de conducte dar și de electricitate a Uniunii Europene, ceea ce le-a forțat să investească masiv în surse de energie regenerabilă, cum ar fi cea eoliană, solară și hidroelectrică, de rând cu construcția unui sistem elaborat de import gaze din Africa de Nord și de Vest, din SUA și alte regiuni ale lumii.

„Acum, pe măsură că UE încearcă să își reducă dependența energetică de Rusia, accesul la aceste surse alternative de energie a devenit vital”, scrie New York Times.

Astfel, cele două țări europene au fost printre primele care au construit terminalele necesare pentru procesarea gazului natural lichefiat, sosit pe cale maritimă, deși era mai scump decât cel livrat prin conducte din Rusia. În contextul actual, acesta a devenit pe alocuri chiar mai ieftin, ceea ce îl face mai dorit de alte state membre ale UE. În același timp, discuțiile despre construcția unor rețele de gaze și electricitate prin Franța, spre restul continentului european au reapărut în spațiul public, deși au fost abandonate cu trei ani în urmă, din motiv că aceste proiecte ar fi fost prea scumpe și inutile, notează France24.

Alte vești care ar tempera piața resurselor energetice ar putea veni inclusiv din Asia, unde UE și SUA ar urma să semneze un nou acord nuclear cu Iranul, ceea ce ar permite Teheranului să reia exporturile de petrol pe piața internațională și să stabilizeze prețurile. Un optimism aparte în acest sens îl are Franța, președintele Emmanuel Macron afirmând că speră ca acest lucru să se întâmple în această lună, transmite Reuters.

În același timp, deși aflată în război, Ucraina a anunțat că intenționează să sprijine Germania prin a oferi mai multă electricitate. Anunțul a fost făcut de premierul Denis Șmîhal, care a precizat că ar putea oferi o parte din surplusul de electricitate, din moment ce țara deja exportă această resursă în Republica Moldova, România, Slovacia și Polonia, notează DW.

Vezi și aceste știri
Lumea-n palmă | Răfuială sau asasinat la Moscova, Turcia stă pe două bărci și primul val de critici în adresa lui Zelenski (CARDURI)

Lumea-n palmă | Răfuială sau asasinat la Moscova, Turcia stă pe două bărci și primul val de critici în adresa lui Zelenski (CARDURI)

 Lumea-n palmă | Explozii în Crimeea, percheziții la Trump acasă și ape tulburi în Marea Chinei de Sud

Lumea-n palmă | Explozii în Crimeea, percheziții la Trump acasă și ape tulburi în Marea Chinei de Sud

Lumea-n palmă | Vizită și nervi din Europa până în Asia, panică în Balcani și un raport ce a provocat „suferință și ură”

Lumea-n palmă | Vizită și nervi din Europa până în Asia, panică în Balcani și un raport ce a provocat „suferință și ură”

Advertoriale
Învață de la specialiștii DAD Human Capital cum să selectezi candidații potriviți în procesul de recrutare a personalului

Învață de la specialiștii DAD Human Capital cum să selectezi candidații potriviți în procesul de recrutare a personalului

Start înregistrare pentru stagiu în Moldcell Academy, ediția din 2022

Start înregistrare pentru stagiu în Moldcell Academy, ediția din 2022

Sucursala maib „Mircea cel Bătrân” și-a redeschis ușile după renovare și modernizarea modelului operațional

Sucursala maib „Mircea cel Bătrân” și-a redeschis ușile după renovare și modernizarea modelului operațional

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
CUPRINS
  1. Startul contraofensivei și speranțe la Zaporojie
  2. Adio, Gorby…
  3. Europa în fața șantajului energetic al Moscovei
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.