
BUSINESS DE PARLAMENTAR | Unii deputați PAS câștigă peste un milion de lei din dividende, iar alții își închid firmele din cauza incapacității de plată (PARTEA II)
În cel de-al treilea articol din seria „BUSINESS DE PARLAMENTAR”, vă prezentăm în continuare afacerile deputaților Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), fracțiune care deține majoritatea în Legislativ. Cercetând declarațiile de avere ale acestora, am depistat că aleșii poporului și-au deschis afaceri în vânzări, transport, construcții, IT și chiar agricultură. Unii dintre aceștia câștigă peste un milion de lei, iar alții își închid firmele din cauza insolvabilității. Citiți aici prima parte a materialului dedicat acestei fracțiuni.
・
Parlamentari cu afaceri în comerț și transport
Spre exemplu, soția deputatului Petru Frunze este asociată a companiei „Moldlux”, care-și are sediul în județul Ilfov, România. Compania a fost înființată în 2018, atunci a și înregistrat singurul profit, care a fost de circa 118 mii lei românești (n.r. 470 de mii de lei moldovenești). Ulterior, profitul s-a diminuat sub zero, în 2020 ajungând la minus două mii de lei românești. În 2021, SRL-ul nu a înregistrat niciun venit. În bazele de date de peste Prut este indicat că firma nu are niciun angajat, dar e specializată în comerțul produselor alimentare, a băuturilor și a tutunului.
Deputatul însă este fondatorul companiei „LEXPROM PLUS”. Alesul poporului deține 1/2 din acțiunile companiei. Firma a fost înregistrată în mai 2009, avându-și sediul în satul Puhoi din raionul Ialoveni. SRL-ul este specializat în transportul auto de călători în folos public.
O altă companie de care beneficiază familia parlamentarului, care-și are sediul de asemenea în județul Ilfov, România, este „SRL ASCONI IMPORT EXPORT”. În declarația de avere și interese, Petru Frunze figurează în calitate de fondator. În 2021, firma a înregistrat un profit de circa 12 mii lei românești, de pe urma comerțului produselor alimentare, a băuturilor și a tutunului. Soțul deputatei Doina Gherman are în posesie compania „Agrogal-Trans”, care se ocupă cu transportul rutier de mărfuri. Firma a fost înregistrată în iulie 2010 și-și are sediul în Chișinău. În 2021, profitul acesteia a fost de 1,43 de milioane de lei. Tot anul trecut, familia Gherman a câștigat puțin peste 237 de mii de lei, în calitate de dividende, iar soțul a mai primit un salariu de 36 de mii de lei, din partea firmei. Potrivit informațiilor din bazele de date publice, compania numără zece angajați.
În februarie 2018, soția deputatului Vasile Grădinaru, Veronica Grădinaru, a înregistrat SRL-ul „MY STYLE”, care-și are sediul în Chișinău. În prezent, ea figurează și în calitate de administratoare a companiei. Chiar și așa, deputatul nu a indicat venitul soției sale. Menționăm că firma comercializează îmbrăcăminte, încălțăminte, produse cosmetice și de parfumerie.
Deputatul Gheorghe Ichim nu a indicat că are înregistrată vreo firmă, însă a declarat că pe parcursul anului 2021 a câștigat 150 de mii de lei din realizarea propriei producții agricole.
Parlamentarul Vitalie Jacot, împreună cu soția sa Marina Jacot, au deținut SRL-ul „Integrium”, care a fost înregistrat în decembrie 2015, în municipiul Chișinău. Firma oferea consultanță în domeniul IT, până ce a fost dat start procesului de lichidare, în februarie 2022.
O companie care se ocupă cu comerțul articolelor de uz casnic, a materialelor lemnoase, a deșeurilor metalice, a produselor alimentare, a băuturilor alcoolice, a produselor din tutun, a fructelor și legumelor a fost înregistrată în Chișinău, în septembrie 2013, de către deputatul Sergiu Lazarenco. În prezent, firma „PandicomLine SRL” este administrată de către soția parlamentarului, Eudochia Lazarenco. În declarația de avere și interese, alesul poporului nu a indicat venitul pe care soția sa îl câștigă în calitate de directoare a companiei.
VEDEȚI AICI VERSIUNEA AUDIO
https://w.soundcloud.com/player/?url=https%3A//api.soundcloud.com/tracks/1344164122&color=%23ff5500&auto_play=false&hide_related=false&show_comments=true&show_user=true&show_reposts=false&show_teaser=true&visual=true
Fondatori de companie sunt și deputatul Boris Marcoci, care a candidat la funcția de primar de Bălți, alături de soția sa. Împreună, cei doi dețin 100% din acțiunile companiei „MARSHARCON”, care a fost înregistrată în februarie 2000, în orașul Bălți. Potrivit bazelor de date publice, în firmă activează 113 angajați. Aceștia prestează servicii în sectorul construcțiilor. În 2021, profitul net al companiei a ajuns la 11 milioane de lei. În prezent, SRL-ul e administrat de fratele legislatorului, Nicolae Marcoci.
În 2021, până a ajunge în fotoliul de legislator, Boris Marcoci a câștigat un salariu din partea „MARSHARCON” de peste 161 de mii de lei, iar soția acestuia circa 108 mii lei. Și asta nu e tot, de pe urma acestei firme, cei doi au primit dividende de circa două milioane de lei.
Alesul poporului mai deține jumătate de cotă dintr-o altă companie de construcție, cu același nume, dar care își are sediul în județul Bacău, România. Firma și-a început activitatea în anul 2008, iar în 2021 a înregistrat un profit de aproximativ 228 de mii de lei românești (n.r. peste 900 de mii de lei moldovenești).
Deputatul Artur Mija este fondatorul companiei „FLIX CONSTRUCT”, care a fost înregistrată în ianuarie 2020 în Chișinău. În firmă activează șapte angajați, al căror domeniu de activitate este comerțul materialelor de construcție. În 2021, SRL-ul a avut un profit de 253 de mii de lei.
VEZI ȘI: BUSINESS DE PARLAMENTAR | Cum deputații BCS fondează SRL-uri și le scriu pe numele soțiilor
O afacere de familie deține și parlamentara Marina Morozova. Împreună cu soțul său, Dumitru Morozov, cei doi sunt fondatorii companiei „TIMARDICOM”, care și-a început activitatea în septembrie 2013, în Chișinău. În timp ce deputata activează în Parlament, în prezent, firma este administrată de soțul său. SRL-ul este specializat în fabricarea articolelor din lemn, a articolelor de îmbrăcăminte, producția de saltele, închirierea bunurilor imobiliare proprii.
Cu firmă este și familia parlamentarei Liliana Nicolaescu Onofrei. Împreună cu soțul său Dorin Onofrei dețin SRL-ul „L&D PROIECT PLUS”, care este administrat de cel din urmă. Firma a fost înregistrată în octombrie 2012 în Chișinău și oferă consultanță pentru afaceri și management. Totodată, aleasa poporului a indicat în declarația de avere și interese că deține 50% din cota-parte a Întreprinderii Individuale Videostudio „Ivanovici”, care deja nu mai activează.
Parlamentarul Vasile Porțevschi este fondatorul și deține jumătate din cota firmei „FINANSIT-SERVICE”, care a fost înregistrată în septembrie 2016, în raionul Nisporeni. Compania se ocupă cu reparația calculatoarelor și echipamentelor periferice.
De la tehnologii, trecem la lucrul pe câmp. În localitatea Ștefănești din raionul Ștefan Vodă își desfășoară activitatea compania „QATRAWI”, care a fost înregistrată în aprilie 2012 și fondată de deputata Ersilia Qatrawi. Firma activează în domeniul agricol.
Deputatul Roman Roșca declară că este membru al Consiliului Societății pe Acțiuni „Întreprinderea de transport auto Autocomtrans”. Firma a fost înregistrată în ianuarie 1996, avându-și sediul în Chișinău, și se ocupa cu transportul rutier de mărfuri, întreținerea și repararea autovehiculelor, lucrări de construcție a drumurilor. În prezent, compania de află în proces de insolvabilitate, fiind în incapacitatea de plată a datoriilor.
De asemenea, soția acestuia, Diana Roșca, deține 100% din acțiunile companiei „Invest Market”, ea fiind și cea care administrează firma. SRL-ul a fost înregistrat în septembrie 2012 în Chișinău. Aici activează patru angajați, care vând angro și cu amănuntul articole de îmbrăcăminte, importate din Turcia. În 2021, profitul net al companiei a fost de două milioane de lei.
Nu figurează ca fondator, dar a primit dividende
Chiar dacă nu figurează în calitate de fondator, în 2021, Roman Roșca a beneficiat de dividende din partea „Invest Market” în sumă de peste 164 de mii de lei. Aceiași bani i-a câștigat într-un mod similar și soția lui. Mai mult, Roman Roșca a ridicat un salariu de circa 72 de mii de lei, activând în firma dată, iar soția lui - puțin peste opt mii de lei. De asemenea, soții Roșca dețin acțiuni în firma „Troye Terra SRL”, o clinică stomatologică care a fost înregistrată în ianuarie 2015 în Chișinău, dar în prezent nu mai activează.
Deputata Veronica Roșca a indicat în declarația sa de avere și interese faptul că o rudă de a sa deține o cotă parte din SRL-ul „R&B BRANDS”, care este însă în proces de lichidare. Firma a fost înregistrată în ianuarie 2020 în Chișinău și se ocupa cu vânzarea produselor cosmetice și de parfumerie.
Fondator de SRL este și deputatul Victor Spînu. În septembrie 2015, acesta a înregistrat firma „LEADGEN”, care activează în Chișinău. Printre serviciile prestate de companie se regăsesc cele din tehnologia informației, precum administrarea paginilor web, design specializat sau reprezentări media. În 2021, până a ajunge în fotoliul de parlamentar, Victor Spînu a ridicat un salariu din partea firmei pe care a fondat-o în sumă de opt mii de lei.
Ce prevede cadrul legal?
Potrivit articolului 70 din Constituție, „calitatea de deputat este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice. De asemenea, textul constituțional precizează că alte incompatibilități se stabilesc prin lege organică.
Astfel, Legea privind statutul deputatului prevede că mandatul de parlamentar este incompatibil cu funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, de membru al Guvernului de Avocat al Poporului și pentru drepturile copilului, de ales local.
De asemenea, alesul poporului nu are dreptul să exercite oricare altă funcție remunerată, chiar dacă este acordată de un stat străin sau o organizaţie internaţională, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice desfăşurate în afara programului stabilit de regulamentul Parlamentului.
Persoanele mandatate de Parlament cu misiuni temporare în organele centrale ale administraţiei de stat pot cumula exercitarea acestei misiuni cu mandatul de deputat pe o durată de cel mult șase luni.
Potrivit legii, deputatul care se află în unul din cazurile de incompatibilitate trebuie să demisioneze, în termen de 30 de zile de la data validării mandatului, din funcţia incompatibilă cu mandatul de deputat.
Dacă deputatul care se află în unul dintre cazurile de incompatibilitate nu a respectat condiţiile menţionate mai sus, mandatul lui încetează de drept.
În decursul a 30 de zile de la validarea mandatului deputatul trebuie să declare Biroului permanent orice activitate extraparlamentară pe care va continua să o desfăşoare.
Schimbările survenite în activitatea deputatului în timpul exercitării mandatului se aduc la cunoştinţă Biroului permanent în cel mult zece zile de la data apariţiei lor.
Care este organul responsabil de identificarea incompatibilităţilor?
La începutul fiecărei legislaturi, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi examinează declaraţiile deputaţilor sub aspectul incompatibilităţii activităţii. De asemenea, Comisia, împreună cu organele fiscale, organizează controlul declaraţiilor deputaţilor despre veniturile lor, care se impozitează conform Codului fiscal, şi, în termen de cel mult două luni de la data depunerii declaraţiilor, întocmeşte un raport, care urmează să fie aprobat de Parlament cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
La sesizarea Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi, deputatul care se află în unul din cazurile de incompatibilitate este obligat să facă ca incompatibilitatea să înceteze.
Declaraţiile deputaţilor despre veniturile lor, care se impozitează conform Codului fiscal, depuse cu trei luni înainte de expirarea mandatului, vor fi controlate, cu cel puţin o lună înainte de expirarea mandatului, de către Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi împreună cu organele fiscale şi, ca rezultat al controlului, se va întocmi un raport, care urmează să fie aprobat de Parlament cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
Legea privind statutul deputatului mai prevede că este interzisă utilizarea numelui parlamentarului și a calității sale în orice acţiune publicitară privitoare la o unitate financiară, industrială sau comercială.