Lumea-n palmă | Cum a căzut frontul din Harkov, UE vrea plafonare, iar Regatul Unit are o nouă prim-ministră și un nou rege (CARDURI)

 Lumea-n palmă | Cum a căzut frontul din Harkov, UE vrea plafonare, iar Regatul Unit are o nouă prim-ministră și un nou rege (CARDURI)
Armata ucraineană a ajuns în orașul Volceansk. foto: Twitter/DefenceUA

Săptămâna care a trecut a fost probabil una dintre cele mai intense în ceea ce privește schimbările de pe arena politică din Europa dar și de pe scena militară din Ucraina, fiind greu de egalat cu o altă perioadă din ultima vreme. Armata ucraineană a reușit o contraofensivă care i-a șocat până și pe decidenții de la Kiev, iar la Londra, pentru prima dată în ultimele șapte decenii s-a cântat „God save the King”. Pentru că toamna, pas cu pas, intră în calendar și termometre, Uniunea Europeană a pus pe masă primele măsuri de răspuns la criza energetică și șantajul Moscovei, printre care se numără și plafonarea prețului la gazele naturale, dar care se discută. 

„Retragerea victorioasă” sau avansul spre Moscova?

Peste 3.000 de km pătrați au fost eliberați de armata ucraineană în perioada 1 - 11 septembrie, cel mai mare avans fiind sâmbătă, 10 septembrie, când după mai multe informații, aproape întreg frontul din regiunea Harkov și nordul Donbasului s-a prăbușit, armata rusă anunțând efectiv „regruparea” pentru a proteja așa-zisa Republică Populară Donețk. Confirmată de Ministerul Apărării de la Moscova, retragerea trupelor ruse a lăsat în urmă importante puncte strategice, eliberate de Ucraina, cum ar fi orașul Kupiansk, important nod feroviar, crucial pentru aprovizionarea trupelor ruse din Donbas, dar și Izium, scrie Associated Press.

De altfel, căderea pe rând a mai multor localități pentru care Rusia a luptat constant încă de la începutul invaziei din 24 februarie i-a impresionat pe toți analiștii și experții militari, mulți printre care și cei de la Institutul pentru Studiul Războiului, estimând spre exemplu, că orașul Kupiansk ar urma să cadă în „următoarele 72 de ore”, doar ca mai apoi armata ucraineană să anunțe că se află deja în oraș în mai puțin de 24 de ore. Armata rusă a fost nevoită să se retragă și să lase în urma echipamente și muniții, pentru a evita să fie încercuită.

Potrivit The Guardian, succesul contraofensivei ucrainene din nordul regiunii Harkov se datorează în special campaniei de dezinformare dusă de forțele speciale ucrainene cu privire la mult mediatizata ofensivă ucraineană din sudul țării. Potrivit ex-consilierului de securitate națională, Taras Berezoveț, Rusia a crezut că atacurile principalele se vor da în sud, fapt pentru care și-a mutat o mare parte din echipamente și trupe în regiunea Herson. O parte a acestei operațiuni speciale a constat în eliminarea informatorilor din zonele controlate de ucraineni în Harkov, pentru a-i împiedica să transmită rușilor informații despre pregătirile derulate de Ucraina.

„[Informatorii] au fost aproape complet înlăturați. În cea mai mare parte, erau civili ucraineni obișnuiți, dar existau și câțiva agenți ruși sub acoperire, care se dădeau drept civili ucraineni. Rușii nu aveau nicio idee despre ce se întâmpla”, a afirmat o sursă pentru The Guardian.

„Debandada și retragerea uluitoare a forțelor ruse ca urmare a contraofensivei fulger a Ucrainei în regiunea Harkov, nu semnează în sine o schimbare decisivă a războiului în avantajul Ucrainei”, transmit jurnaliștii de la The Washington Post. Aceștia explică faptul că Rusia continuă să controleze mari părți din teritoriile Ucrainei, printre care orașele Mariupol, Melitopol și Herson, reușind în același timp să asigure și acel „pod terestru” spre Crimeea anexată ilegal în 2014.

Cu toate acestea, campania ucraineană a tăiat liniile de aprovizionare a armatei ruse, a scos în evidență vulnerabilitățile forțelor Kremlinului, a crescut moralul ucrainenilor și a forțat autorităților de ocupație să fugă.

„Un semn al victoriei pentru mine va fi decolarea unui avion din Harkov și aterizarea în Mariupol”, a declarat ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov.

„Asta este ceea ce avem nevoie”, a afirmat și ministra afacerilor externe a Germaniei, Annalena Baerbock, aflată sâmbătă, 10 septembrie, în vizită la Kiev.

În prezent, armata ucraineană înaintează cu până la 40 de km pe zi, un progres care nu a fost atins de ruși nici măcar în primele zile ale invaziei, ceea ce ar putea schimba cursul războiului. Cu toate acestea, informațiile de pe frontul din Herson continuă să lipsească ca urmare a deciziei guvernului ucrainean, ceea ce alimentează speranțele unor noi victorii majore și în această zonă, unde au fost raportate mai multe activități ale partizanilor ucraineni.

Mai mulți jurnaliști și experți ucraineni au declarat că în următoarele zile ar urma să apară un val de informații despre crimele comise de armata rusă în zonele ocupate. Le Monde scrie că în satul Grakove, din apropierea orașului Harkov, recent eliberat, jurnaliștii de la Agenția France-Presse au descoperit urme ale acestor crime, fiind vorba de cadavrele mutilate ca urmare a torturii și execuției. Totodată, un sătean s-a predat poliției, afirmând că a fost forțat de militarii ruși să sape mai multe gropi pentru a ascunde urmele crimelor.

În același timp, compania de stat a Ucrainei, Energoatom, a anunțat că va sistat complet activitatea centralei nucleare de la Zaporojie, unitatea nr. 6 fiind închisă duminică, la ora 03:41, după ce a operat în ultimele trei zile în regim de „insulă”, scrie Ukrinform.

Cu toate acestea, în seara zilei de duminică, 11 septembrie, răspunsul Rusiei nu s-a lăsat așteptat, armata Moscovei trecând la o nouă încercare de a distruge infrastructura civilă. Reuters a raportat că o pană de curent a cuprins întreg orașul Harkov, ca urmare a bombardării unei centrale electrice. Radio Free Europe a scris că curentul electric a început să lipsească în întreaga zonă de est a țării. În plus, armata rusă a atacat și instalațiile de furnizare a gazelor naturale și a apei potabile, de rând cu bombardarea centralei termice din Harkov, a doua cea mai mare din țară.

O nouă locatară în Downing Street

„Liz Truss a preluat un mandat de prim-ministru de la Boris Johnson, cu atât de multe provocări încât mulți se întreabă de ce a acceptat acest lucru”, titrează CNN. Publicația americană relatează că printre principalele probleme cu care se va confrunta noua prim-ministră se numără creșterea prețurilor la utilități, promisiunea de a nu introduce noi taxe, servicii publice tot mai deficitare și o economie aflată aproape de recesiune.

Un titlu similar vine și de la The Atlantic care anunță că Liz Truss „intră într-un uragan economic”. Jurnaliștii scriu că primul subiect pe agenda prim-ministrei va fi criza energetică intensificată de invazia Rusiei în Ucraina și de cererea tot mai mare în fața ofertei tot mai mici, odată cu scăderea în intensitate a pandemiei. Potrivit datelor statistice, din octombrie, factura la energia electrică ar urma să fie de trei ori mai mare față de acum un an, urmând să aibă o nouă creștere în ianuarie.

„Testul de acum este dacă Truss va putea face față unei crize economice la fel de severă ca cea a predecesoarei sale din anii 1980, fără a diviza țara, așa cum a făcut-o Thatcher”, scrie autoarea Helen Lewis.

Daily Mail a citat discursul prim-ministrei, care a promis că „Marea Britanie va fi la fel de puternică precum va fi și furtuna”, anunțând planul de a garanta împrumuturi de circa 90 de miliarde de lire sterline în vederea asigurării reducerilor de taxe, înghețării facturilor la energie și finanțării sistemului medical. De altfel, potrivit șefei Guvernului de la Londra, familiile britanice nu vor plăti mai mult de 2.500 de lire sterline pentru facturile la energia electrică timp de doi ani, scrie The Sun.

Astfel economiile la plata facturilor ar putea ajunge la 1.000 de lire sterline, ca rezultat a ceea ce Truss a numit „provocări extraordinare care cer măsuri extraordinare”. 

New York Times a menționat că prim-ministra a preluat mandatul în stilul „tradițiilor britanice”, referindu-se la întâlnirea cu regina Elisabeta a II-a la castelul Balmoral. De altfel, dacă Truss a fost ultimul prim-ministru investit de suverană, atunci primul a fost Winston Churchill, celebrul premier care a condus Imperiul Britanic în cel de-al Doilea Război Mondial, scriu jurnaliștii americani.

„A fost pentru prima dată în domnia sa de 70 de ani când regina Elisabeta a invitat-o pe prim-ministra aleasă în afara Palatului Buckingham și prima dată când un premier a fost numit la Balmoral din 1885, când regina Victoria l-a însărcinat pe Lordul Salisbury să formeze Guvernul”, menționează reporterii.

De cealaltă parte, The Washington Post o consideră pe Liz Truss ca fiind „un lider nepopular al unei Britanii tulburate”, citând sondaje care arată că doar 1/4 din britanici sunt de părere că Truss va fi o prim-ministră mai bună decât predecesorul ei, Boris Johnson.

Un nou locatar la Buckingham

Câștigând alegerile interne în Partidul Conservator, Liz Truss a devenit cea de-a 15-a persoană numită în funcția de premier al Marii Britanii care a fost numită de regina Elisabeta a II-a. Puțini ar fi crezut probabil, că va fi și ultima. 

Cu toate acestea, în după-amiaza zilei de 8 septembrie, Casa Regală a anunțat oficial că regina a murit la Castelul Balmoral din Scoția, încheind astfel cea mai lungă domnie din istoria Regatului Unit, fiind vorba de 70 de ani. BBC scrie că în momentul morții reginei Elisabeta a II-a, fiul său, prințul Charles (Carol) a devenit rege sub numele de Charles al III-lea. 

„Moartea reginei Elisabeta a II-a: Momentul în care istoria se oprește”, a titrat televiziunea publică britanică. Corespondentul regal Johnny Diamond a realizat o retrospectivă a principalelor momente din viața reginei, din prisma intervențiilor sale la radio și televiziunea britanică, menționând printre altele că a fost decizia acesteia de a permite ca ceremonia de încoronare să fie televizată, la fel ca și discursurile de Crăciun sau decizia sa de a vorbi în direct națiunii după decesul prințesei de Wales, Diana.

„Nimeni nu a arătat mai bine ce înseamnă să fii britanic decât majestatea sa”, susține Sophie Gilbert de la The Atlantic, care argumentează faptul că regina Elisabeta a II-a a înțeles în mod intuitiv extraordinara forță a culturii. În același timp, The Spectator a explicat cum Regina Elisabeta a II-a a asigurat supraviețuirea monarhiei, reușind ca la sfârșitul domniei sale să asigure un sentiment republican minoritar în Marea Britanie, deși viitorul imediat al Coroanei este afectat, dar asigurat pentru o perioadă de respectul pe care ea l-a inspirat. Vorbind despre schimbările pe care le-a văzut Marea Britanie în decursul celor 70 de ani, de la un imperiu cu peste 70 de țări și teritorii la un Regat divers, prosper și cu o uniune mai mică de țări, publicația britanică susține că Regina a rămas un simbol al unității și stabilității.

Chiar și așa, au fost două momente în care Marea Britanie a fost la un pas de a deveni republică, fiind vorba de incidentul de la Aberfan  din 1966 și moartea prințesei Diana din 1997. Motivul a fost legat de reacția întârziată a suveranei, fapt ce i-a creat o imagine de persoană indiferentă și care nu ar fi preocupată de propria țară.

În aceeași publicație, expertul în lumea politică a Federației Ruse, Mark Galeotti, a explicat de ce până și președintele rus, Vladimir Putin, a transmis un mesaj de condoleanțe în adresa Regelui Charles al III-lea, notând că „cele mai importante evenimente din istoria recentă a Regatului Unit sunt în mod inextricabil legate de numele Majestății sale”.  

„Putin  poate părea o figură radicală, care dorește să schimbe actuala ordine globală (...) Dar în multe cazuri, viziunea sa asupra lumii este una de secol XIX. Și în timp ce Regina Elisabeta a II-a a fost cu greu un conducător cu aceeași viziune, domnia ei a reprezentat în multe feluri un sentiment de stabilitate, continuitate și tradiție (al acelei perioade - n.r.) în care Putin crede - indiferent dacă e adevărat sau nu - că le susține”, a explicat Galeotti. 

The Guardian scrie despre evoluția scenei politice britanice, afirmând că „conservatorii au fost odată partidul monarhiei” iar acum „ar avea alte priorități”, menționând în acest sens posibila pierdere a celui mai important sprijin de către Casa Regală. Aceeași publicație se întreabă dacă noul rege va putea să își mențină propriile opinii și să adapteze monarhia la noile vremuri. Cu alte cuvinte, monarhul va trebui să se decidă care Charles va fi: regele neutru și discret, asemeni mamei sale sau cel implicat în treburile regatului și militant pentru cauzele sale, cum a fost în calitate de prinț.

„În calitate de rege, Charles a spus că dorește să mențină un echilibru între tradiție și progres. Mulți dintre cei mai apropiați observatori ai săi spun că el va sparge sau cel puțin deranja această balanță”, a scris The Washington Post.

În orice caz, presiunea acestuia este un majoră, mai ales că sentimentul republican în fostele colonii britanice, acum membre ale Commonwealth-ului este în creștere. De altfel, recent, premierul statului Antigua și Barbuda a anunțat că va iniția un referendum cu privire la trecerea la forma republicană de guvernare, chiar după ce a semnat un document care l-a confirmat pe Charles al III-lea în calitate de nou rege. Cel mai recent exemplu în acest este Barbados, care în decembrie 2021 a devenit în mod oficial Republică, după aproape 50 de ani în care Regina Elisabeta a II-a a fost suverană a acestei țări.

„Trânta cu Gazprom” - partea II-a

Începutul săptămânii a fost dureros pentru bursele europene care au deschis în baza unor prețuri tot mai mari la gazele naturale, după ce Rusia a închis în ziua de 2 septembrie, conducta Nord Stream 1 pentru o perioadă nedefinită, invocând unele probleme tehnice dar și politice. Reuters notează că în ziua de luni, 5 septembrie, prețurile au crescut cu până la 30% mai mult după ce Rusia a redus substanțial livrările, ajungând până la 272 euro pentru un megawatt oră.

Prețurile mari ar putea să fie utilizate de Gazprom pentru a compensa eventualele pierderi generate de sistarea totală a livrărilor către Europa, scrie Financial Times. Asta în condițiile în care Gazprom transportă în prezent spre Europa doar 84 de milioane de metri cubi pe zi față de 480 milioane metri cubi în 2021. La prețurile de astăzi, cantitatea respectivă de gaz a crescut veniturile cu 85%, până 100 de miliarde de dolari, față de cele 54 miliarde de dolari încasate în 2021, când gazul se vindea la maxim 310 dolari pentru mia de metri cubi.

„O scădere mică de volum a cauzat o creștere majoră a prețurilor, fapt care poate duce la creșterea veniturilor pentru producătorul care a redus volumul furnizat. Cu alte cuvinte, putem fi siguri că Gazprom va face mai mulți bani vânzând mai puțin gaz”, a afirmat analistul BCS Global Markets, Ron Smith.

Cu toate acestea, chiar dacă Rusia examinează intensificarea livrărilor spre Asia, în special China ca alternativă în cazul sistării totale a livrărilor spre Europa, acest lucru este puțin probabil din cauza necesităților privind construcția de noi conducte dar și de reorientare a întregului sistem de distribuție a gazelor naturale, fapt ce poate dura ani de zile.

„Pe termen lung Rusia pierde pentru totdeauna cea mai mare și de încredere piață de export”, scrie Financial Times.

Analistul Serghei Vakulenko de la Fundația Carnegie a publicat un articol în care a explicat cum închiderea conductei Nord Stream 1 ar putea însemna de fapt „plecarea” definitivă a gazului rusesc din Europa, ceea ce ar putea crea probleme atât pentru UE cât și pentru Rusia, de vreme ce o alternativă nu se întrevede mai devreme de 2025, când o serie de terminale LNG vor fi date în exploatare. Asta în condițiile în care în prezent Gazprom ar câștiga circa 250 milioane de dolari pe zi.

„Odată ce conflictul se va sfârși, gazul rusesc și rutele de aprovizionare vor continua să existe, iar Rusia va fi capabilă în continuare să ofere gaz la prețuri foarte mici Europei, dar țările europene nu doar că nu vor dori să-l cumpere, pur și simplu nu vor putea”, susține expertul. Potrivit acestuia situația ar deveni realitate din moment ce investițiile în energia regenerabilă vor face diferența iar noi proiecte de exploatare a gazelor, cum ar fi cele din Mediterana sau importul din Qatar sau alte țări, vor acoperi diferența generată de retragerea Rusiei, în plus, la prețuri mai mici.

Chiar și cu venituri tot mai mari încasate de Moscova, veniturile bugetare ale Rusiei din exporturile de gaze și petrol au scăzut la 672 miliarde de ruble în august, care reprezintă cea mai scăzută valoare din iunie 2021. Concluzia aparține expertului Institutului German pentru probleme internaționale și securitate, Janis Kluge. Acesta a precizat că încasările din taxele și impozitele percepute din acest domeniu, ar urma să scadă și mai mult în septembrie după ce a fost închisă conducta Nord Stream 1.

Uniunea Europeană se pregătește din timp însă, după ce la 7 septembrie 2022, Comisia Europeană a anunțat un prim plan de măsuri pentru a contracara acțiunile Rusiei pe piața energetică.

„Planul Comisiei Europene pentru criza energetică. Europenii vor plafona prețurile la gazul rusesc”, titrează Europa Liberă România. Publicația a făcut un rezumat al măsurilor propuse, printre care se numără o decizie obligatorie de reducere a cererii de electricitate, plafonarea veniturilor companiilor care generează energie electrică din surse cu costuri reduse cu redirecționarea profiturilor către consumatori, taxă de solidaritatea pentru companiilor producătoare de combustibili fosili care obțin profituri mari și sprijin sporit pentru companiile aflate în dificultăți financiare.

Politico afirmă că țările europene sunt divizate în ce privește aplicarea acestor idei, afirmând că multe dintre guvernele naționale ar fi aflat din presă despre măsurile Comisiei Europene.

„Acest lucru este posibil să ofere Președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen spațiu de manevră în săptămâna următoarea când va susține discursul privind Starea Uniunii, care e așteptat să impulsioneze un efort unitar european de a aduce prețurile la gazele naturale și electricitate sub control”, scrie Politico.

De altfel cea mai controversată măsură - plafonarea prețului la gazele rusești este întâmpinată cu scepticism de Ungaria, aliatul Rusiei în UE, Slovacia, Germania și alte două state, care se tem de o posibilă sistarea totală a livrărilor de gaze. Asta în timp ce state precum Polonia și Italia susțin măsura și afirmă că doresc ca ea să fie aplicată nu doar importurilor de gaz rusesc, ci tuturor importurilor de acest tip, fapt ce ar include gazul venit din Norvegia, SUA sau Azerbaijan. Diplomații europeni afirmă că cel mai probabil o asemenea decizie va fi luată printr-o procedură de urgență, cu majoritate de voturi.

O reuniune a miniștrilor energiei ai UE de la Bruxelles care a avut loc vineri, 9 septembrie, nu a produs rezultatele scontate, chestiunile urmând să fie discutate în zilele ce urmează.

„Nimic nu este decis”: Miniștrii energiei ai UE se confruntă pe tema limitării prețului gazului rusesc”, scrie The Guardian, care afirmă că opoziția cea mai mare față de această măsură este în țările care importă volume mari de gaze rusești, o eventuală sistare urmând să aducă economia acestora în recesiune.

Astfel, deși Putin a numit ideea drept una „prostească” și a amenințat Europa că va „îngheța” la iarnă dacă o decizie în acest sens va fi luată, UE a făcut progrese serioase, reducând volumul de gaz rusesc importat de la 40% înainte de invazia Ucrainei la doar 9% în prezent.

„Contextul acestei măsuri este legat de faptul că Rusia câștigă profituri mari prin manipularea și limitarea artificială a volumului de gaze livrat pe piață, crescând în acest fel prețurile. O plafonare va reduce aceste profituri”, a declarat comisarul european pentru energie, Kadri Simson.

Vezi și aceste știri
 Lumea-n palmă | Ofensiva ucraineană în sud și dorință de pace, Adio, Gorby și Europa „la trântă” cu Gazprom (CARDURI)

Lumea-n palmă | Ofensiva ucraineană în sud și dorință de pace, Adio, Gorby și Europa „la trântă” cu Gazprom (CARDURI)

Lumea-n palmă | Răfuială sau asasinat la Moscova, Turcia stă pe două bărci și primul val de critici în adresa lui Zelenski (CARDURI)

Lumea-n palmă | Răfuială sau asasinat la Moscova, Turcia stă pe două bărci și primul val de critici în adresa lui Zelenski (CARDURI)

 Lumea-n palmă | Explozii în Crimeea, percheziții la Trump acasă și ape tulburi în Marea Chinei de Sud

Lumea-n palmă | Explozii în Crimeea, percheziții la Trump acasă și ape tulburi în Marea Chinei de Sud

Advertoriale
IuteCredit și-a ales câștigătoarea tombolei „Câștigă o vacanță în Thailanda”! (VIDEO)

IuteCredit și-a ales câștigătoarea tombolei „Câștigă o vacanță în Thailanda”! (VIDEO)

Marchează Ziua Națională a Vinului, ediția a XXI-a, alături de maib și Mastercard

Marchează Ziua Națională a Vinului, ediția a XXI-a, alături de maib și Mastercard

Recomandarea specialiștilor DAD Accountant: Cum să retragi bani din firmă și să nu dai faliment

Recomandarea specialiștilor DAD Accountant: Cum să retragi bani din firmă și să nu dai faliment

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
CUPRINS
  1. „Retragerea victorioasă” sau avansul spre Moscova?
  2. O nouă locatară în Downing Street
  3. Un nou locatar la Buckingham
  4. „Trânta cu Gazprom” - partea II-a
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.