Cum deschidem o afacere

Persoanele juridice, filialele și reprezentanțele lor sunt înregistrate de către Camera Înregistrării de Stat în termen de până la cinci zile lucrătoare de la data prezentării tuturor documentelor necesare înregistrării.

Pentru înregistrarea de stat a persoanelor juridice se prezintă: buletinele de identitate ale fondatorilor sau reprezentanților acestora, dovada achitării taxei de înregistrare, cererea de înregistrare, hotărârea de constituire şi actele de constituire ale persoanei juridice și avizul Comisiei Naţionale a Pieţii Financiare – pentru societăţile de asigurare, fondurile nestatale de pensii şi asociaţiile de economii şi împrumut.

De asemenea, înregistrarea persoanei juridice se efectuează şi în regim de urgenţă (24 de ore sau patru ore), precum şi în zi de odihnă sau sărbătoare.

Următorul pas este deschiderea unui cont bancar, o procedură obligatorie atât pentru entitatea cu statut de persoană juridică, cât și pentru cea cu statut de persoană fizică. Contul bancar poate fi deschis prin depunerea setului de documente la orice bancă comercială licențiată în conformitate cu legislația Republicii Moldova.

Contul bancar devine activ după luarea la evidență de Serviciul Fiscal de Stat (SFS), ca urmare a schimbului automat de informație cu banca comercială selectată.

Entitatea nou formată este luată în evidența organelor de stat. 

Ulterior finalizării procedurilor de înregistrare, prin intermediul schimbului electronic de date între instituțiile de stat, entitatea nou formată este înregistrata la evidența fiscală și statistică. Adițional, entitatea este înregistrată în mod automat în calitate de plătitor al contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii și în calitate de plătitor al primelor de asigurare de asistență medicală. 

Patricia Andronache: Nu a fost dificil să deschid afacerea

Patricia Andronache și-a început drumul în antreprenoriat în 2013, atunci când potrivit ei, nu i-a fost greu să-și deschidă o firmă. Ideea a fost să aducă pe piața din Republica Moldova o franciză în domeniul turistic, mai exact în domeniul managementului călătoriilor de afaceri.  

„Din punct de vedere al autorităților de la noi, nu a fost foarte dificil pentru că SRL-ul era înregistrat. Însă ne-am ciocnit de autorizații, asta era cel mai neclar lucru pentru noi. Se cereau multe autorizații care nu aveau relevanță activității noastre. Este vorba de autorizație sanitară de funcționare, un fel de autorizație specială pentru plasarea denumirii firmei logoului pe clădire și pentru care eram taxați anual la bugetul Primăriei. Se pierdea timp pentru că anual trebuia să refacem această autorizație, să trimitem fotografii, umblam pe la diferite departamente, era frustrant acest lucru, dar te supui pentru că nu poți schimba anumite procese”, ne-a mărturisit fosta antreprenoare.  

Patricia Andronache mai povestește că, în general, actele se eliberau conform standardelor, cinci, 14 sau 30 de zile. Dar un alt lucru pe care îl consideră problematic sunt panourile publicitare. 

„Nu era foarte clar, nu era destulă informație online, am sunat la număr de telefon la care nu se răspundea, trebuia fizic să mă duc acolo să văd care sunt pașii, ce trebuie să fac, după care de acolo trebuia să mă duc suplimentar la Primărie să îmi pună un alt aviz și apoi să revin la acea instituție să-mi dea autorizație finală. Deci cumva era un drum de acesta dublu-triplu ca să primesc o hârtiuță”. 

În activitatea sa, Patricia Andronache a avut parte de controale neplanificate și neanunțate care au intimidat-o atât pe ea, cât și pe echipa companiei.

„S-au catalogat atunci drept poliția economică. Au venit într-un moment inoportun și au cerut cecurile, aparatul de casă, și deși totul era transparent s-au legat de faptul că aveam prea mulți bani în casă, că ar fi existat o limită conform Codului fiscal, dar la momentul respectiv acel lucru nu existat. Am mers și am contestat acel proces-verbal care dânșii l-au făcut, cred că am pierdut vreo două săptămâni mergând la ei, demonstrând ce și cum, am implicat și partea juridică din surse externe, dar în final oricum ni s-a aplicat o amendă administrativă fără a fi fondată, dar a fost proces-verbal încheiat”, spune Patricia Andronache.

Cum închidem o afacere

Potrivit Portalului Serviciilor Publice, în capacitatea de întreprinzător, antreprenorul are dreptul să înceteze activitatea antreprenorială și să lichideze benevol afacerea. Procedura lichidării variază în funcție de statutul entității, precum și forma organizatorică-juridică a acesteia.

Pentru a lichida benevol o entitate cu statut de persoană juridică, trebuie să întreprindeți o serie de măsuri: să inițiați procedura dizolvării, să informați creditorii și să soluționeze cererilor lor, să solicite ultimul control fiscal și alte proceduri finale și să radieze entitatea.

Pentru a lichida o entitate cu statut de persoană fizică, antreprenorul trebuie să depună o cerere către entitatea teritorială relevantă. Afacerea poate fi lichidată ca urmare a procedurii de insolvabilitate și în baza unei hotărâri judecătorești emise în anumite situații prevăzute de legislația în vigoare.

În cazul în care o persoană juridică este în incapacitate de plată, organul competent al acesteia este obligat să inițieze procesul de insolvabilitate a acestei persoane juridice. Procesul de insolvabilitate se intentează doar în temeiul unei cereri de intentare a procesului de insolvabilitate la Curtea de Apel din circumscripția căreia își are sediul debitorul.

Instanța de insolvabilitate va cita participanții la proces, iar administratorul sau lichidatorul (după caz), vor transmite notificările și înștiințările prin scrisori recomandate, sau prin publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Atât entitățile cu statut de persoana juridică, cât și cele cu statut de persoană fizică pot fi dizolvate pe baza unei hotărâri judecătorești, în cazurile prevăzute de legislația Republicii Moldova.

Pandemia și politice statului - motivul sistării activității firmei

Compania Patriciei Andronache a activat din 2013 până la începutul pandemiei, perioada în care femeia a fost nevoită să-și sisteze activitatea de antreprenor pentru că au început să plece oamenii din echipă și nici nu era de lucru.

„Am activat din 2013, iar anul acesta în martie am sistat din punct de vedere comercial activitatea, când am depus notificarea la departamentul de comerț din cadrul Primăriei că noi nu mai existăm ca agenție. Sunt supărată pe stat pentru că în perioada pandemiei sectorul turistic nu a fost deloc susținut decât doar printr-o decizie de Guvern în care s-au extins perioada rambursării către turiști a banilor achitați până la pandemie. A fost dureros că statul nu a venit cu o politică de susținere în ceea ce ține de angajați. Eu ca am achitat salarii full în martie, aprilie, mai la toată echipa din șase persoane, după care am trecut pe jumătate de salariu, nu se mai putea achita salariul integral pentru că rezervele care erau mici se terminau, se acumulau și taxele, impozitele la stat. Nu am primit nicio perioadă de grație, ba din contra ni s-au calculat penalități de 360% pe an pentru asigurările sociale și iată din 2020 până în 2022, firma a rămas cu o datorie de 4 mii de lei pe dobânzi acumulate”, povestește Patricia Andronache. 

E mai ușor să sistezi activitatea decât să lichidezi o întreprindere

Fosta antreprenoare ne-a spus că procedura de sistare a activității firmei pe care o avea nu a fost dificilă în contextul în care instituțiile statului au pornit pe calea digitalizării. 

„În ultimii ani guvernarea electronică s-a dezvoltat foarte bine în ceea ce ține de facturi, semnături, dări de seamă electronice. A fost simplu pentru că nu am închis-o de fapt, dar doar am sistat activitatea comercială. Am făcut o notificare online la direcția de comerț a Primăriei în care se atașează un fel de cerere model și se explică motivul sistării și ea se anulează pur și simplu. După o săptămâna am primit notificarea că SRL-ul nu mai are autorizația de a funcționa”, spune femeia.

Întrebată dacă intenționează să își lichideze definitiv afacerea, Patricia Andronache a menționat că deocamdată nu se gândește la asta, întrucât ar presupune o procedură mai complexă prin care la moment nu vrea să treacă. 

 „E mai complicat să închizi definitiv o afacere, pentru că, din câte m-am informat, e o procedură mai lungă. E vorba de niște controale fiscale, de la inspecția muncii și nu știu mai de la cine, și ei verifică ultimii trei, patru ani de activitate ca să poată rezilia SRL-ul din arhivă și din baza de date. Iată asta este hiba la care mai are de lucrat Guvernul, pentru că este foarte greoaie această procedură de lichidare. Și statistica pe care o cunosc arată că sunt foarte multe afaceri deschise care nu mai activează, dar stau la balanță pentru că nimeni nu se ocupă de închiderea lor. Este un proces foarte anevoios și atunci fiecare antreprenor decide, vrea să treacă prin acest proces sau nu. în cazul meu presupunea prea mult efort fizic, timp și la moment încă nu am decis acest lucru, nu am energia necesară ca să trec prin acest proces”, a conchis Patricia Andronache.

Economistul Stas Madan a confirmat că închiderea unei întreprinderi este destul de anevoioasă, asta deși în 2015 au fost adoptate mai multe modificări legislative menit să simplifice acest proces.

 „Într-adevăr din cauza asta avem foarte multe afaceri neînchise. Motivul fiind că mai bine o lași ca un „conflict înghețat” decât să o închizi, pentru că este o bătaie de cap destul de mare. Complexitatea procesului mai depinde de afacere și de situația în care aceasta se află. Spre exemplu sunt motive obiective, dacă întreprinderea are anumite datorii atunci intrăm într-o altă optică, care nu prea ține de cadrul legislativ, dar ține de felul cum antreprenorul gestionează toată această situație”, a spus Stas Madan. 

Un studiu realizat de Banca Mondială arată că practic fiecare a cincea afacere a cedat în fața șocului economic determinat de sistarea forțată a activității. Obținerea datelor exacte privind falimentarea companiilor este dificilă, deoarece multe afaceri și-au sistat activitatea temporar sau au recurs la aranjamente de activitate de la distanță. Cel puțin 2% și-au sistat activitatea permanent. Dacă se presupune că respondenții Studiului de referință al afacerilor, care nu pot fi identificați în prezent, la fel și-au încetat activitatea, atunci rata estimată a afacerilor închise va crește până la 16,4 la sută din companiile intervievate. Sectorul serviciilor a suferit cel mai mult, rata presupusă a afacerilor falite reprezentând 20 la sută.