https://w.soundcloud.com/player/?url=https%3A//api.soundcloud.com/tracks/1350800569&color=%23ff5500&auto_play=false&hide_related=false&show_comments=true&show_user=true&show_reposts=false&show_teaser=true

În industria ușoară, s-au înregistrat descreșteri în fabricarea produselor textile cu 0,4%, în schimb, a crescut cu 0,2% și 0,3% fabricarea articolelor de îmbrăcăminte și încălțăminte. Cu toate acestea, provocările din ultima perioadă îi forțează pe antreprenori să caute măsuri care le-ar asigura existența afacerii pe termen lung.

Impedimente fără de sfârșit pentru agenții economici

Una dintre principalele probleme cu care se confruntă mediul de afaceri este creșterea prețurilor la materiile prime și a costurilor de producție, aspecte care generează majorarea prețurilor la produse.

„Devine din ce în ce mai dificil, pentru că suntem supuși la scumpiri constante. Mai întâi, din cauza secetei s-a mărit prețul materiei prime, adică a bumbacului, iar apoi, odată cu războiul din Ucraina, s-a majorat prețul la petrol și a transportului materiei prime. Din aceste motive, au încetinit vânzările. Oamenii nu sunt pregătiți acum să cheltuie pe materii textile, pentru că încearcă să facă economii”, afirmă pentru AGORA managera companiei Textilia, Svetlana Oprea.

O altă dificultate care a apărut în ultima perioadă este reprezentată de devalorizarea euro, motiv pentru care exportul nu mai reprezintă una dintre acțiunile de interes, chiar dacă acest demers asigură, într-o măsură, existența business-ului. „Orice producător are șansă mai mare dacă ar fi exportator de produse, însă cursul constant al leului moldovenesc nu sporește posibilitatea de export. Omul își exportă produsele, însă încasează prea puțini bani încât să ofere salarii și să acopere cheltuielile”, a declarat pentru AGORA directoarea generală Artima, Alexandra Can.

În contextul în care importurile au un flux constant, în cadrul dezbaterii „Situația IMM-urilor, după 2 ani de pandemie de COVID-19, în contextul războiului din Ucraina, a inflației galopante și a crizei de pe piața energiei. Măsuri de sprijin adoptate de autorități, perspective și planuri de viitor”, organizată de „Agenda Națională de Business” a fost subliniată necesitatea găsirii de soluții pentru substituirea unor importuri cu produse ce ar putea fi fabricate în țară. Conform expertului IDIS ”Viitorul”, Veaceslav Ioniță, „70 milioane de dolari pot substitui importurile cu producția autohtonă din micile companii”.

Lipsa forței de muncă este o altă problemă pentru antreprenori. „Chiar dacă acum avem șansa să înlocuim producția importată cu producția noastră, la noi nu are cine lucra și produce”, ne spune Alexandra Can. Conform Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, „un obstacol major în activitatea angajaților este reprezentat de absența cunoștințelor și competențelor profesionale specifice locului de muncă, competenţelor de a învăţa să înveţe, a competenţelor lingvistice în limba maternă (abilitatea de a citi şi înţelege, precum şi de a scrie la un nivel relevant pentru locul de muncă) și a abilităților de a utiliza tehnologiile inovative.”

Birocratizarea excesivă presupune o mare piedică pentru micii antreprenori care abia și-au deschis o afacere. „Ei nu fac față taxelor pe care trebuie să le plătească de la început. Impozitele le schimbă perspectiva și activitatea lor începe să fie una „murdară”. Din acest motiv, am susținut mereu ideea că este nevoie să le fie oferite niște vacanțe fiscale, mai ales pentru antreprenorii mici, mai ales de la momentul creării până la 4-5 ani”, ne spune Alexandra Can.

Calitatea sau cantitatea este aspectul diferențiator pe piața internațională

În ultimii ani, fabricile din industria ușoară beneficiază de sprijin pentru implementarea tehnologiilor avansate și pentru a obține certificare la standarde internaționale. Aceste demersuri cresc calitatea produselor finite, însă cantitatea lor, de cele mai multe ori, nu este una suficient de mare încât să devină competitivă pe piața internațională.

„Industria ușoară, în ultimii 30 de ani, a însușit tehnologii avansate, iar produsele pe care le fac antreprenorii noștri sunt vândute de cele mai renumite mărci, în cele mai dezvoltate țări. Problema calității nu se pune, apare însă cea a prețurilor mari pe care le suportă atât producătorii, cât și consumatorii. Cei din urmă nu sunt pregătiți să ofere sume ridicate pentru produse autohtone, iar pe piața externă acestea nu prind mare vizibilitate, pentru că pe termen lung nu pot satisface cerințele pieții cu cantitatea necesară de produse. Antreprenorii începători care lucrează doar pentru piața internă și folosesc materiale mai ieftine, au și un preț al produsului mai mic. Diversitate, din acest punct de vedere, există”, afirmă Alexandra Can.

Pentru a spori competitivitatea produselor autohtone, în contextul în care 80% dintre acestea merg spre piețe care impun standarde înalte, a fost lansat, la începutul acestei luni, de către Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenorului (ODA), Programul de retehnologizare și eficienț energetică. Folosirea utilajelor cu nivel redus de performanță tehnologică și consumul înalt al energiei electrice, duc la stagnarea procesului de dezvoltare al sectorului de producție din Republica Moldova.

Nevoile consumatorilor locali, pot fi asigurate, în cea mai mare măsură, de producătorii autohtoni, însă produsele finite ale tuturor întreprinderilor mici sunt prea multe pentru piața internă, care este foarte mică, conform Alexandrei Can.

Nicio criză nu vine fără soluții

În cadrul dezbaterii referitoare la situația întreprinderilor mici și mijloci, organizată de Agenda Națională de Business, experții și antreprenorii IMM-urilor, au mai menționat că programul guvernului nu propune o politică clară în caz de secetă, inundații, pandemie și războaie.

În contextul majorării prețului la resursele energetice, 80% dintre producătorii din industria ușoară caută alternative la gazele naturale și se orientează spre energia regenerabilă, deoarece altfel nu vor rezista pe piață, subliniază, în cadrul dezbaterii, președinta Asociației Patronale din Industria Ușoară, Silvia Lazu.

„Industria ușoară nu are programe de sprijin, este nevoie de programe naționale de eficiență energetică și tranziție la energia regenerabilă, iar în cadrul companiei trebuie să fie create propriile sisteme”, mai spune Lazu.

Această tranziție, deși reprezintă o alternativă, nu este un proces de scurtă durată și necesită o investiție considerabilă. Aspectele respective au fost nuanțate pentru AGORA de către directorul adjunct al fabricii Bombonici, Vitalie Lazu.

Conform planului Programului de retehnologizare și eficiență energetică a întreprinderilor mici și mijlocii IMM-urile vor primi ajutor nerambursabil din partea statului, în valoare de până la 2 milioane de lei, pentru (re)tehnologizarea afacerilor, și până la 1,5 milioane de lei pentru achiziționarea echipamentelor care vor asigura reducerea consumului de energie electrică, cu cel puțin 15% față de consumul existent.

Antreprenori mici din industria ușoară nu reușesc să prindă vizibilitate prea mare nici pe piața locală. Pe de o parte, cauza acestei situații este reprezentată de importuri, însă, pe de altă parte, de suprasaturația pieței cu produse. În acest sens, o posibilă soluție, invocată de Alexandra Can într-un dialog cu AGORA, este crearea de rețele tehnologice. „Tot acest proces presupune unirea forțelor din partea agenților economici. Întreprinderile mici ar trebui să se unească și să primească susținere de la întreprinderile mari, doar în acest fel, cred eu, ar putea acestea să aibă o importanță mai mare la export”, crede Can.

Printre ultimile intervenții din partea statului referitoare la sprijinul acordat , pe termen lung, întreprinderilor mici și mijlocii este accesul la finanțarea oferită de un fond de credite susținut de către stat și care are condiții preferențiale. Afacerile cu potențial de creștere și dezvoltare vor primi credite cu dobândă redusă, prin intermediul băncilor și organizațiilor de creditare nebancară. Potrivit calculelor făcute de specialiști, costurile resurselor financiare de creditare accesate prin Fondului pentru Antreprenoriat și Creștere a Economiei Moldovei (FACEM) din portofoliul ODA vor fi mai mici cu cel puțin 30 % față de cele practicate pe piața creditară actuală.