„Pe terenuri este plantat un hibrid de sorg zaharat, creat în institutul nostru prin încrucișări mamă sterilă și polinizatorul. Hibridul este rezistent la secetă. Vedeți că a rezistat până acum la seceta aceasta acută 01.25 Acum cu ploile acestea care au căzut la noi, el crește într-o zi la 5-7 cm”, spune Gheorghe Moraru, colaborator științific coordonator la Institutului de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor.

Întâi de toate, sorgul de zahăr oferă o cantitate sporită de sirop cu conținut de zahăr, care este la mare căutare și care are proprietăți asemănătoare mierii de albine, spun specialiștii.

„Dacă recoltăm planta, stoarcem sucul și-l prelucrăm la fabrica de conserve, obținem 10 tone de sirop alimentar. Costul unui kg de sirop e de 10 dolari”, spune Gheorghe Moraru.

Și mai prețios este potențialul energetic al sorgului. Or planta poate fi sursă de biogaz: „Masa stoarsă care conține un oarecare procent de zahăr, dacă o fermentăm obținem 15-16 mii de m3 de biogaz care azi poate să ajungă la un cort de 25 - 30 de mii de euro. Deci, de pe un hectar de teren, noi putem obține 120-130 de mii de dolari”, calculează specialistul.

O altă cale de obținere a sursei de energie este piroliza - o metodă deja studiată în România. Astfel, gazul poate fi obținut înlocuind fermentarea cu presiuni și temperaturi înalte. 

„Până astăzi, când biogazul era la un preț mic, desigur că soluția nu era convenabilă, în acum noi putem în 3-5 ani deja să avem din planta aceasta și hrană pentru animale, și sirop alimentar, hrană pentru vitele cornute și se poate de făcut o bază economică în agricultura noastră”, adaugă Gheorghe Moraru.

Specialistul spune că investițiile nu sunt atât de mari, mai cu seamă că rezultatul compensează și depășește cheltuielile. Însă, ar mai exista un aspect care pune pe gânduri agricultorii: „Nu se implementează metoda, întâi de toate, pentru că nu avem tehnica necesară pentru recoltare. Planta e înalt productivă, iar masa foarte mare. De aceea sunt necesare combine care costă mult”, afirmă Gheorghe Moraru, colaborator științific coordonator la Institutului de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor.

Așadar, sorgul poate fi o soluție energetică. Iar specialiștii care studiază planta sunt deschiși mereu să împartă din experiență cu agricultorii care vor să încerce o astfel de alternativă.