Doar că glumele și ironia despre îndemnurile autorităților de a economisi pică strâmb acum - valul de haz și zeflemea acoperă în fiecare zi tot mai mult gravitatea problemei, lăsându-ne cu un fals sentiment de securitate și control asupra situației.  

Mă întreb cât haz vom face în cazul în care Moldova s-ar transforma și ea în scena unui război sângeros. Vom fi oare în stare să depășim tendința noastră de a face mișto din orice inițiativă care vine să ne constrângă consumul și să ne compromită confortul sau unele dintre libertăți pentru a supraviețui? Vom ști să ne adunăm, să lăsăm la o parte micile rivalități, nemulțumiri, vendette personale mocnind, gelozii și invidii?

Și chiar dacă în continuare credem sau, cel puțin, ne convingem prin argumente, pe care le vrem treze și obiective, că războiul ne va înconjura, uităm că trăim de ani de zile pe alt câmp de luptă - cel al pământului epuizat, gata să ne prezinte nota de plată pe care, să nu ne amăgim, nu suntem în stare s-o plătim. 

Să fii chibzuit în consum este noul stil de viață, cu război sau fără, iar noi, în loc să ne cheltuim energia în a face haz din îndemnurile de a economisi electricitatea, am putea să ne canalizăm excesul de forțe și armele verbale spre a pune presiune pe cei care se cred deasupra oricăror crize, constrângeri și bun simț. 

Chișinăul, la peste o săptămână de la îndemnurile Guvernului de a face economie, strălucește ca de obicei în ultimii ani, adică așa cum n-a strălucit niciodată. Străzi cu iluminare de sărbătoare (că doar n-om face Hramul fără becuri de Crăciun), vitrine iluminate toată noaptea, afaceri care lasă ghirlande aprinse până dimineața. Cum ieși în stradă, pășești într-o dimensiune paralelă, unde nu există război, criza gazelor, limitări, frică în fața iernii care vine - dincolo de viețile și casele noastre se pare că funcționează alte legi, legile celor pentru care în Moldova e posibil orice, inclusiv de aceea că noi ne alegem greșit bătăliile.