În anul 2016 în țara noastră existau 270 de sirene, dintre care 115 în Chișinău. Pentru că unele dintre instalații nu mai funcționau și nu mai țineau pasul cu tehnologia modernă, sistemul de înștiințare a fost desființat în 2021 printr-o Hotărâre de Guvern, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2022.
Potrivit Hotărârii, vechiul sistem de înștiințare nu corespundea cerințelor și sarcinilor protecției civile, fiind depășit sub toate aspectele – funcțional, moral, tehnic și juridic. Mai mult ca atât, acesta nu poate fi modernizat și integrat cu mediile și tehnologiile existente.
Doar în 2021, pentru întreținerea vechiului sistem au fost cheltuiți circa 635 de mii de lei, dintre care IGSU a plătit 250 de mii de lei, iar Primăria Chișinău – 385 de mii de lei.
Șeful al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al MAI, Alexandru Oprea, a declarat pentru AGORA că sistemul de înștiințare centralizat în Republica Moldova a apărut în anii \\'70, însă niciodată nu a ajuns în toate localitățile din Republica Moldova, sirenele fiind prezente, în mare parte, în centrele raionale și în Chișinău.
Vechiul sistem de înștiințare a fost conceput în scopuri militare, în contextul Războiului Rece, fiind dezvoltat în toată Uniunea Sovietică. Ulterior, acesta a fost adaptat necesităților protecției civile.
Autor:
În prezent, se dorește implementarea unui sistem pe baza cell broadcast, care ar racorda țara noastră la cerințele Uniunii Europene, dar costurile acestuia se ridică la aproximativ cinci milioane de euro, bani pe care statul nostru nu îi are.
La această etapă se caută resurse financiare și se pregătește terenul pentru a putea fi lansat acest nou sistem.
Un astfel de mecanism are posibilitatea tehnică de a înștiința concomitent întreaga populație a țării prin intermediul rețelei mobile. Astfel, telefonul mobil va funcționa ca un receptor de informație la care va fi expediat un mesaj despre un potențial pericol.
Alexandru Oprea dă asigurări că un astfel de sistem de alertare este mult mai eficient și ar putea transmite un mesaj exact cu indicațiile necesare despre un potențial pericol și modul în care ar trebui să acționeze populația. La fel, sistemul ar urma să implice toți operatorii de telefonie mobilă, iar în cazul în care într-o localitate unul dintre operatori nu are acoperire, ar urma să fie activat regimul de „roaming național” prin care se transmite mesajul de atenționare, indiferent de abonat.
„Experiența statelor în mare parte europene, dar și nu doar europene, arată că atunci când sunt utilizate tehnologiile 5G, timpul de înștiințare a tuturor abonaților este de câteva secunde.”
Alexandru Oprea
Autor:
Codul comunicațiilor Uniunii Europene prevede că țările membre trebuie să aibă un astfel de sistem modern de alertă. Implementând un astfel de mecanism, Republica Moldova se va putea alinia la standardele europene.
Noile tehnologii pentru alertarea populației din Uniunea Europeană au început a fi puse în practică în anul 2010, prin proiectul EU-ALERT - the European emergency alerts system, un sistem standardizat de către Emergency Telecommunications (EMTEL), comitet al European Telecommunications Standards Institute. Printre primele țări membre UE care l-au implementat au fost Olanda (NL-Alert), Marea Britanie (UK-ALERT), Franța (FR-ALERT) și Belgia (BEALERT).
Un sistem asemănător a fost pus în aplicare pe teritoriul României, în 2017, fiind vorba de sistemul RO-ALERT, care permite difuzarea de mesaje de tip cell broadcast.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.