Dronele, o descoperire pentru mulți agricultori 

Boris Podlesnîi de la Stațiunea Didactică experimentală Chetrosu are în gestiune peste 2.000 de hectare de teren agricol pe care crește cereale. Agricultorul a auzit de posibilitatea de a stropi cu dronele de la alți colegi. Așa că pentru 100 de hectare de rapiță a apelat la această metodă inovativă.  

Agricultorul spune că era clar că planta deja crescuse prea mare pentru a băga tractorul în câmp ca să o stropească cu insecticide și fungicid (n.r. substanțe chimice care luptă cu bolile parazitare ale plantelor cauzate de ciuperci microscopice precum mucegaiul și altele). „Pur și simplu o distrugeam”, explică agricultorul. Însă nevoia de a aplica insecticidul era foarte mare  pentru că dăunătorii care consumă floarea, se înmulțesc repede, iar riscul este ca roada să fie compromisă în proporție de 70-80%. 

Pentru prima încercare, Boris Podlesnîi, a decis să apeleze la serviciile unei companii specializată în utilizarea dronelor. Asta pentru că, până să-și cumpere propria dronă, agricultorul voia și să se convingă de eficiența ei. Așa că a încheiat un contract cu compania, specialiștii au venit și au făcut măsurările necesare și au întocmit planul de lucru. 

„Au făcut un plan geometric și au acoperit toată zona. Au început dintr-un capăt și au stropit totul de-a mărunțișul. Au mers peste cele mai slabe plante. Nu era nici vânt și era un moment bun de lucrat”, spune agricultorul.

Dronă mică pentru scanarea teritoriului și întocmirea hărții de lucru a dronei mari

Dronele, în comparație cu stropitoarele clasice, economisesc cantitatea de apă. Mai exact, în cazul stropitoarelor, agricultorii foloseau în jur de 200-300 de litri/ hectar, iar cu dronele - între 10 și 20 de litri de apă, atât cât poate duce o dronă, în funcție de volumul ei.

„Ne dăm seama că dacă transportam apa la o distanță de 10 km, era nevoie de timp și de motorină”, explică agricultorul. Fermierul spune că a economisit în cest an 150 de litri de motorină, mai cu seamă că aceasta s-a scumpit semnificativ -  fiind de 18 lei la 5 octombrie 2021 și de 25,52 de lei la 6 octombrie 2022.  

Demonstrație de utilizare a dronelor pe un teren de vița de vie. Compania „Dron Assistance”

„Cu tractoarele era să cheltuim mai mult”  

„Compania ne-a spus că prelucrarea unui hectar cu drona costă 216 lei. Evident că cu tractoarele era să cheltuim mult mai mult”, spune Boris Podlesnî. Dacă ar face un calcul aproximativ, în total, agricultorul a economisit aproape 15% din cheltuielile pe care le-ar fi făcut cu tractorul. 

De asemenea, bărbatul remarcă și faptul că nu mai este nevoie să ai trei oameni care să vină la stropit: unul care conduce stropitoarea, unul care transportă apa și al treilea care e responsabil de substanțele chimice. 

Cu toate acestea, agricultorul zice că nu poate utiliza drona pentru erbicide. Aceasta din cauza unei experiențe negative din anii trecuți.

„În preajmă sunt diferiți agenți economici și stropind cu erbicide am putea distruge plantațiile lor”, explică Podlesnîi. Agricultorul își amintește că într-un an a stropit terenurile cu erbicide cu ajutorul avioanelor. Dar substanța a ajuns pe un teren alăturat pe care creștea viță de vie, cultura fiind grav afectată. Cazul a ajuns în instanța de judecată, iar fermierul a fost nevoit să plătească trei milioane de lei pentru dauna provocată. Tot atunci agricultorul a constatat că stropirea cu avioane necesită autorizații de la mai multe instituții de stat. 

În afară de limitarea respectivă, agricultorul spune că în condițiile în care nu ai drona ta și o persoană instruită să facă aceste lucruri, ești nevoit să arendezi. Asta înseamnă că compania poate să nu dispună de timp, iar agricultorul să fie nevoit să aștepte.

„Plouă, nu plouă, e vânt sau nu, e înflorit, trebuie să dai cât mai curând cu substanțe. Asta pentru că sunt dăunători care trec din fază în fază și trebuie să acționezi cât mai rapid ca să nu distrugă planta, florile, dezvoltarea frunzelor”, explică Podlesnîi.  

Drona este gestionată de la telecomandă. Aceasta poate fi dirijată în timp real sau programată.

Dronele pot lucra și noaptea 

Fermierul Maxim Vrabie din Criuleni se ocupă cu agricultura de cinci ani. Acesta gestionează un teren de circa 1.500 de ha pe care crește cereale - grâu, orz, porumb, dar și rapiță, floarea -soarelui. În lucrările de câmp, pentru prima dată a folosit dronele în anul 2020. Dronele s-au dovedit utile în lucrările de pulverizare a erbicidului total și ale insecticidelor pe câmpurile de rapiță.  

Până la această etapă, lucrările erau îndeplinite cu ajutorul stropitoarei. De altfel, această metodă rămâne în continuare, parțial, inclusă în lucrările de câmp.

Agricultorul spune că indiferent de metoda utilizată în lucrările de pulverizare, cantitatea de insecticid rămâne aceeași. În schimb concentrația este mai puternică, folosindu-se mai puțină apă. 

„Datorită dronei putem lucra în perioada imediată de după ploi, atunci când câmpul este în glod și nu permite intervenția altei tehnici. Așa economisim din timp, or cu stropitoarea trebuie să așteptăm până intrăm pe câmp. Mai mult, drona poate lucra și noaptea”, spune agricultorul. 

„În plus, în cazul culturii de rapiță, atunci când cultura este deja înaltă și se întâmplă umplerea cu roadă, atunci optăm pentru utilizarea dronei în pulverizarea insecticidului ca să nu călcăm rapița. Asta pentru că, stropitoarea tractată de tractor are o înălțime de la sol de 1,8 m. Prin urmare, ca să nu distrugem culturile înalte, inclusiv porumbul, utilizăm drona”, adaugă fermierul.   

Așadar, agricultorul crede că dronele pot fi un bun instrument adăugător stropitorilor pentru lucrările în câmp, pe terenuri mari. 

Cât despre investiții în drone, agricultorul spune că acest lucru depinde de proporțiile businessului în agricultură: „Depinde de posibilitățile financiare ale agricultorului și de suprafața cultivată. Dacă suprafața terenului agricol e mică, evident că atunci costurile vor fi mari și nu ar fi potrivit. Însă, pentru fermierii mari, ar fi o idee achiziționarea dronelor”. 

Mai puține pesticide  

Practica dronelor în agricultură este aplicată și în sudul țării. Simion Vornic din Basarabeasca face agricultură de 32 de ani. În mare parte, terenurile sunt semănate cu cereale: grâu, orz, sorg, mazăre, floarea-soarelui, dar și plantații de vița-de-vie. 

Pe câmpurile ce le gestionează, din Bașcalia, Basarabeasca și Găgăuzia, dronele sunt utilizate deja de trei ani.

Fermierul spune că pe lângă economiile la motorină, a remarcat că se consumă și mai puține pesticide. „La stropirea cu tractoare concentrația soluției este mai mare. Însă cu drona putem economisi 30% de pesticide, care devin din ce în ce mai scumpe”, explică agricultorul.

Deși nu vede prioritate în economia de timp, fermierul spune că un avantaj față de tractoare ar fi faptul că dronele pot fi lansate pe orice vreme”.

Dronă cu capacitate maximă de 30 de litri

Totul este setat automat

Vitalie Secară este administratorul primei companii din Moldova care a primit permis pentru zboruri în scop agricol. Antreprenorul a început activitatea în 2020, însă ideea a venit mai devreme când căuta soluții pentru nucul din grădina de acasă care începuse să fie afectat de dăunători. Vitalie s-a întrebat cum poate stropi copacul de la înălțime și a început să caute răspunsuri pe internet.

Vitalie Sacară - șeful companiei de drone.

Astăzi compania pe care o dirijează are în dotare 12 drone de capacități diferite. Prețul pentru servicii variază de la 180 lei până la 500 de lei pentru prelucrarea unui hectar de teren agricol. Antreprenorul confirmă că specialiștii pot să ridice dronele ca să stropească câmpurile după ploi, pe pante înclinate, că pot lucra și noaptea. „Acestea sunt programate să îndeplinească comanda. Înălțimea, lățimea și suprafața pe care trebuie să o stropească sunt setate automat”, explică Vitalie Secară.

Antreprenorul subliniază că unul dintre cele mai importante aspecte în activitatea dronelor este că acestea stropesc foarte mărunt.

„Picăturile mici formează un fel de nor, iar asta permite ca pesticidele să pătrundă mai bine în plantă. Nu se formează picături mari pe frunze așa cum se întâmplă la stropirea tradițională”, spune administratorul companiei care prestează asemenea servicii. Acesta a remarcat faptul că în așa mod se folosesc cu 20-40% mai puține pesticide.

Cât despre agricultorii care și-ar dori să-și procure propriile drone, am aflat de la antreprenor că prețul unei unități cu capacitatea de 30 de litri ajunge la 20 de mii de euro. O dronă mai mică, de 5 litri, costă în jur de cinci mii de euro.  

Autorizație pentru zboruri 

Totuși, agricultorii care decid să-și cumpere o dronă pentru stropire, trebuie să știe că nu pot, pur și simplu, să ridice în aer un dispozitiv zburător. Pentru aceasta este nevoie de autorizație emisă de Autoritatea Aeronautică Civilă. Acesta ar fi o ultimă etapă până la care e necesar de:

a. Avizul Ministerului Apărării Republicii Moldova,

b. Avizul Serviciului de Informații și Securitate,  

c. Poliță de asigurare de răspundere față de terțe persoane.   

Potrivit inspectorului superior din cadrul Direcției Operațiuni Zbor a Autorității Aeronautice Civile, Anton Danici, pentru lansarea unei drone este nevoie de poliță de asigurare de răspundere față de terțe persoane, în situații de accidente. 

„Dacă cumva prin activitatea agricultorului cu drona sunt cauzate prejudicii terțelor persoane, de exemplu dacă se izbește de casa, automobilul cuiva, atunci polița de asigurare acoperă reparația”, explică specialistul. La fel, este nevoie de avizul Ministerul Apărării, pentru că spațiul aerian național este în totalitate subordonat acestuia.

După ce proprietarul dronei a obținut autorizația, o copie a documentului ajunge la Întreprinderea de Stat pentru Utilizarea Spațiului Aerian și Deservirea Traficului Aerian MOLDATSA. Respectiv, pilotul care urmează să conducă drona și să stropească câmpurile, în aceeași zi, face legătura cu MOLDATSA și anunță despre zbor. 

De asemenea, există și niște reguli de zbor. Înălțimea maximă admisă pentru aeronavele mici de filmare aeriană (dronele care filmează) este de 120 de metri. Pentru aeronavele care pulverizează în agricultură culturile, înălțimea maximă admisă este de până la 20 de metri. 

„Dronele sunt viitorul”

„Dronele sunt viitorul agriculturii și nu numai. Este o descoperire tehnologică în economia noastră”, spune Viorel Chivriga, expert economic în cadrul IDIS „Viitorul”. „Cel mai important lucru în agricultură, un sector care trebuie regândit, este ca el să fie atractiv pentru cei care folosesc asemenea tehnologii”, explică expertul, menționând că cei care folosesc dronele sunt tinerii, iar acesta ar fi un semn că apar noi generații de fermieri. „Moldova are nevoie de astfel de tineri profesioniști pentru a schimba agricultura.”

Expertul spune că agricultura din Moldova încă folosește instrumentare vechi, iar asta prezintă riscuri mari. „În agricultură este importantă fiecare clipă. Ai pierdut timpul, ai pierdut roada și ai pierdut banii.”

Potrivit lui Chivriga, tehnologiile noi, așa cum sunt dronele, ajută agricultorii să nu risipească banii, energia și rezolvă mai multe probleme mari. Una dintre ele este reducerea costurilor de producere, problema legată de lipsa brațelor de muncă în satele Moldovei. 

În afară de posibilitatea prelucrării terenurilor, dronele sunt folosite și la monitorizarea stării plantelor. „Poți vedea ce câte substanțe nutritive consumă plantele, ceea ce se vede pe partea vegetală a plantei”, explică Chivriga.  Acesta spune că nu e nevoie ca fiecare agricultor să-și cumpere drone.

Totuși, menționăm că în prezent nu se știe câți agricultori din Republica Moldova folosesc dronele în agricultură. Potrivit reprezentantului Autorității Aeronautice, pentru anul 2022 au fost emise în jur de 30 de autorizații pentru zboruri în agricultură. Totuși, asemenea lui Vitalie Secară, o persoană care deține autorizația de zbor poate presta servicii mai multor agricultori. De exemplu, în 2021 Vitalie Secară a prestat servicii de stropire în agricultură la 62 de agricultori. 

Mai punctăm că în toată lume, utilizarea dronelor ia amploare.  

Autori:

Irina Soltan, AGORA

Georgeta Carasiucenco, Moldova.org

Iuliana Volcova, BAS TV