În 2021 conducerea ultra-conservatoare a Poloniei se confrunta cu un scandal de proporții, după ce e-mailurile private ale unor oficiali de rang înalt, inclusiv ale prim-ministrului Mateusz Morawiecki, au fost divulgate publicului în urma unei operațiuni de hacking despre care se spune că a fost efectuată de Rusia.

E-mailurile – printre care și cele ale principalului consilier al primului ministru, Michał Dworczyk, și ale ministrului Sănătății, Adam Niedzielski – au început să apară la începutul lunii iunie pe Telegram și se refereau la deliberări interne cu privire la chestiuni de la achiziționarea de vaccinuri la gestionarea de către guvern a protestelor împotriva restricțiilor privind avortul.

Varșovia a dat vina pe Moscova. Oficialii susțin că e-mailurile piratate – despre care susțineau că sunt parțial fabricate – și diseminarea lor fac parte dintr-o campanie de dezinformare mai amplă, condusă de Kremlin, care avea ca scop favorizarea divizării, provocarea neîncrederii și deteriorarea relațiilor Poloniei cu alte țări și UE.

În 2019, în Puerto Rico au avut loc proteste ample, după ce aproape 900 de pagini din Telegram au fost publicate de Centrul pentru Jurnalism de Investigații local.

Guvernatorul și 11 consilieri de top și membri ai cabinetului au făcut schimb de mesaje homofobe și misogine, despre colegii din politică, jurnaliști, celebrități și alții, într-un scandal pe care mulți îl numesc „RickyLeaks”, după numele guvernatorului,  Ricardo Rosselló. Mesajele au fost trimise în decembrie 2018 și ianuarie 2019.

P 9 noiembrie 2022 au fost sparte conturile de Telegram ale președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, și ministrului Infrastructurii, Andrei Spînu. Pe paginile celor doi oficiali au apărut postări scrise de persoane necunoscute. Pe 11 noiembrie a fost spart contul de Telegram a consilierului prezidențial, Dorin Recean. Pe 13 noiembrie, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, de comun cu angajați ai altor autorități competente, a inițiat un dosar penal cu privire la spargerea contului de Telegram al șefului Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu. 

Spargeri virtuale se întâmplă la case mai mari și mai mici. S-ar părea că e ca și în cazul caselor din lumea fizică: niciodată nu poți fi sigur că nu vei deveni victima hoților, indiferent de ușile pe care ți le pui sau a sistemului de alarmă de ultimă generație. Există o cheie pentru orice lacăt.

Dacă ar fi vorba într-adevăr de case și lucrurile care se găsesc în ele, ar trebui să ne împăcăm cu acest argument. În povestea noastră, însă, e vorba despre conturile de Telegram ale unor demnitari de stat, față de care cerințele sunt de altă natură: să nu aibă agende duble, să fie transparenți și să aibă o comunicare ireproșabilă, ceea ce înseamnă fără conturi private de Telegram pe care sunt purtate discuții profesionale, care, în cazul demnitarilor, vizează pe fiecare cetățean în parte.

În acest sens, nu-mi este clară declarația Veronicăi Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție, care folosește noțiunea de „intruziune în viața privată”, atunci când vorbește despre situația în care pe contul de Telegram al ministrului Justiției s-au găsit discuții compromițătoare, despre care însuși ministrul a recunoscut că „Mai multe convorbiri de-ale mele au fost trunchiate, deplasate şi rupte din context”. În calitatea mea de cetățeană a acestei țări, vreau să știu care parte ale respectivelor discuții a fost manipulată? Ce dovezi poate să ne aducă ministrul Litvinenco în favoarea declarațiilor sale? Și de care viață privată poate fi vorba, când ministrul poartă discuții cu colegii din structurile de stat pe teme de interes public? Care e linia roșie care desparte „discuțiile private” și „discuțiile profesionale” în acest caz?

Altă întrebare, pe care ar trebui să ne-o punem fiecare - de ce oamenii cu funcții importante în stat folosesc un serviciu de mesagerie pentru a primi și transmite fișiere, așa cum aflăm din cazul cu privire la spargerea contului de Telegram al șefului IGP, Viorel Cernăuțeanu. Ce fel de fișiere sunt acestea? Fișiere ce țin de viața personală a domnului Cernăuțeanu sau fișiere legate de activitatea sa profesională? Dacă e vorba totuși de fișiere profesionale, atunci ce trebuie să credem despre nivelul de securitate în stat, când șeful poliției (!) neglijează niște reguli elementare de corespondență profesională?

Spargerile de conturi ale persoanelor aflate în funcții de demnitate publică sunt chestiuni importante, care arată de fiecare dată breșele nu doar în securitatea cibernetică, dar și în capetele celor implicați. Or, eu una nu mă simt confortabil știind că afacerile statului se rezolvă în chat-uri pe Social Media, despre care, mi se explică, nu pot afla prea multe, deoarece aș atenta la viața privată. 

Da, în Moldova sunt multe probleme grave care trebuie rezolvate urgent. Ceea ce nu înseamnă să ne culcăm pe o ureche și să ne acoperim ochii la problema scurgerilor din Telegram. Un stat trebuie să aibă capacitatea să gestioneze mai multe situații concomitent, iar noi, cetățenii, ar fi bine să nu uităm să ținem ochii deschiși, mintea rece și convingerea fermă că avem dreptul să punem întrebări.