Fotbalul mare nu e la prima sa abatere, însă alegerea Qatarului, o țară foarte mică cu o cultură a fotbalului inexistentă, ca țară gazdă a celui mai important eveniment fotbalistic mondial, a fost o decizie chiar surprinzătoare și dezgolită de orice argument ce ar putea ține piept vocilor critice, care nu s-au lăsat așteptate. Experți sportivi, jurnaliști, activiști și organizații pentru drepturile omului și ecologie - mulți au avut ce le reproșa și FIFA, și Qatarului.
The Economist, bunăoară, scrie despre un rechizitoriu din SUA în care se susține că trei factori de decizie de la FIFA au luat mită în dosarul Qatar, dar nu se menționează de la cine. Anchetele au mai scos la iveală posibile conflicte de interese, care se întind de la politică la tranzacții private, cum ar fi 3,2 milioane de dolari, despre care se presupune că au fost transferate copilului unui înalt ierarhic FIFA.
În 2010, când Qatarul a câștigat dreptul de a organiza Cupa Mondială, țara se clasa pe locul 113 în lume la fotbalul masculin și nu se calificase niciodată pentru Cupă. Dar această, oarecum confuzie, ca să s-o numim rușine, în lumea fotbalului mare, este doar vârful icebergului. Sub nivelul apei rămân o serie de controverse importante, care proiectează o umbră densă și neagră asupra celei de-a 22 ediții a celei mai importante competiții fotbalistice din lume. Situația gravă a drepturilor omului în Qatar, printre care condițiile inumane de muncă ale muncitorilor migranți, statutul femeilor, criminalizarea homosexualității și, nu în ultimul rând, impactul major și dramatic asupra ecologiei pe care îl are construcția infrastructurii necesare Cupei Mondiale - toate acestea transformă Cupa din acest an într-o concentrație toxică de probleme, care lasă foarte puțin spațiu pentru bucuria pe care poate s-o ofere fotbalul.
{{blockquote\? La mijlocul lui 2015, Qatar găzduia 1,5 milioane de migranți care munceau într-un sistem deseori comparat cu sclavia.
În februarie 2021, The Guardian a declarat că 6 500 de lucrători migranți din India, Pakistan, Nepal, Bangladesh și Sri Lanka au murit în Qatar de când țara a câștigat candidatura la Cupa Mondială.
Azi nu mai poți spune că te interesează doar fotbalul și să ignori contextul în care are loc spectacolul fotbalistic. Chiar dacă FIFA a făcut o încercare să evite confruntarea cu realitatea, trimițând, înainte de deschiderea Cupei, o scrisoare fiecărei națiuni calificate în care explică că sportul nu trebuie să răspundă pentru problemele globale și solicită părților să se concentreze pe fotbal, lăsând la o parte preocupările pentru drepturile omului din țara gazdă, numind aceasta (sic!) „respectarea opiniilor”: „La FIFA, încercăm să respectăm toate opiniile și convingerile, fără a da lecții de morală restului lumii.”, e imposibil să privești aceste meciuri cu ochelari de cal.
Citiți și „Lumea-n palmă | La un pas de articolul 5, America divizată spre măreție și „Cupa rușinii” (CARDURI)”
De altfel, declarațiile de acest gen nu sunt primele în istoria Cupei.
„Argentina, sunt sigur, va găzdui o Cupă Mondială excelentă. Este o țară cu o economie bogată și întrunește toate condițiile, din punct de vedere financiar, pentru o Cupă Mondială excelentă”, declara în 1978 Joao Havelange, președintele FIFA, în timp ce Argentina era condusă de o huntă militară fascistă, responsabilă de atrocități care au transformat țara într-un mare lagăr de concentrare pentru cei care se opuneau noului regim. Deși la nivel internațional a fost desfășurată o largă campanie de boicotare a Cupei din acel an, nicio țară nu a făcut-o. Ironia soartei, Argentina a câștigat Cupa.
Au trecut peste 40 de ani, timp în care FIFA a devenit o organizație extrem de puternică și bogată. Fotbalul mare s-a transformat în politică, de când în joc au intrat „băieții șmecheri”. Ce este, surprinzător, însă, e faptul că publicul a rămas același. El alege să vadă doar strălucirea competiției, doar măiestria și charisma jucătorilor, să simtă doar beția victoriilor echipelor favorite, și mai puțin, sau deloc, jocul din culise, care a corupt până la oase ceea ce cândva trebuia să ne unească și să ne aducă bucurie curată: fotbalul.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.