EDITORIAL | Mini-ghid de supraviețuire în decembrie

Omul modern trăiește începutul iernii într-o confuzie continuă. Pe de o parte, ai incapacitatea corpului, care strigă a disperare din profunzimile lui și cere odihnă, pe de altă parte, ai calendarul lumesc, care îți amintește la fiecare oră de vreun deadline, o dare de seamă, un raport, o încheiere de proiect, o listă de cumpărături, o vizită cu sclipici și spumant. 

Nu există nicio lună care să ne arunce dintr-o stare în altă atât de ușor și în care să ne simțim atât de izolați, marginalizați, necorespunzători și perdanți. Salut, decembrie! Poate încercăm să facem pace?

Citiți și „Sărbătorile bat la ușa sănătății mintale. În decembrie, AGORA alege să scrie despre cât de bine suntem psihologic pe fundal de luminițe și ghirlande”

Anul acesta decembrie pare și mai greu de dus. La sentimentele contradictorii habituale se mai adaugă povara întrebărilor, despre câtă fericire și voie bună avem dreptul să ne permitem, în timp ce în țara vecină e război. Avem oare dreptul moral să uităm de realitatea urâtă, pe fundalul căreia ne-am petrecut ultimele aproape 10 luni, și să agățăm ghirlande, refugiindu-ne în gânduri despre ce vom îmbrăca în noaptea de Revelion, despre cadouri de dat și de primit, despre petrecerea companiei?Până unde avem dreptul să ne extindem plăcerea anticipării Crăciunului și Revelionului, plăcere pentru care în fiecare an luptăm cu propria oboseală, iar unii - cu stările depresive care pot deveni insuportabile în această perioadă? 

Cum putem salva acest decembrie? Cum putem să ne salvăm pe noi, ca să nu rămânem striviți sub greutatea de plumb a zilelor scurte și gri, a lasitudinii și apatiei, a grijilor pentru facturi și iarna care abia a început? Cum să ne ținem, efectiv, în brațe sănătatea mintală pentru a putea funcționa, și un pic mai mult - lăsa spațiu pentru o gură de aer, o sclipire de făgăduință, un fir de argint și câteva bule efervescente?

Și dacă răspunsul se ascunde anume în locul din care încercăm să fugim - acolo unde trebuie să forțăm colțurile gurii ca să iasă un zâmbet, iar inima - să se bucure? Or, un zâmbet pentru care ai depus efort, pe care l-ai schițat conștient și voluntar poate schimba starea din interiorul nostru, decenii de cercetare o confirmă. Uneori e nevoie să forțăm nota de partea bună a lucrurilor - să ne descleștăm degetele din jurul propriului gât și să ne permitem să cântăm, dacă vrem să cântăm, indiferent de voce, de auz și de talent. Într-un an ca acesta putem să ne permitem să o lăsăm mai moale și să alegem doar un singur lucru. De exemplu, să nu le mai controlăm pe toate.