Biserica este una din forțele principale ale propagandei ruse în Moldova împreună cu canalele rusești. O adevărată istorie de succes, când tradițiile și tehnologiile merg mână în mână. Doar că, din păcate, împotriva rațiunii, umanității și dezvoltării.  

Patriarhul Kiril, cărui i se supune Biserica Ortodoxă din Moldova, este un aliat convins al lui Putin. În 2012, Patriarhul vorbea despre președinția acestuia ca fiind un „miracol al lui Dumnezeu”. În raport cu războiul din Ucraina, Patriarhul Kiril, are opinii din același manual de propagandă: este un război sfânt, cu implicații despre care spune că depășesc politica. „Am intrat într-o luptă care nu are o semnificație fizică, ci metafizică”, spunea acesta credincioșilor în predica sa din Duminica Iertării, ultima zi dinaintea Postului Mare.

Și Vladimir Putin, și Patriarhul Kiril invocă ideea falsă că moștenirea religioasă comună a Rusiei și a Ucrainei creează o sferă naturală de influență rusă, folosind-o ca justificare a agresiunii la care Ucraina a fost supusă de Rusia de-a lungul anilor.

Patriarhia Rusiei stă la straja ideologiei ruse, nu doar în Rusia și zonele în care vrea să-și păstreze influență istorică, ci și dincolo de ea. Bunăoară, în octombrie 2016, Patriarhul Kiril a resfințit catedrala rusă din Londra și a avut o scurtă întâlnire cu Guvernatorul Suprem al Bisericii Angliei, Regina Elisabeta. Jurnaliștii englezi făceau glume despre faptul că discuția dintre cei doi a fost cu mult mai jovială decât orice discuție dintre politicienii ruși și britanici din ultimii ani. În decembrie al aceluiași ani, la doar o aruncătură de băț de Turnul Eiffel, o nouă catedrală ortodoxă rusă, cu cinci domuri și un centru cultural, a fost inaugurată de Patriarhul Kiril al Moscovei. Proximitatea cu cel mai laic simbol al Parisului, orașul în care au fost proclamate cele trei idealuri ale democrației, „Libertate, egalitate, fraternitate”, este nu doar ironică, dar și plină de sensuri.

Parizienii sunt, însă, la adăpost de influența puternică și obscurantistă a Bisericii Ortodoxe Ruse, ceea ce nu poți spune de moldoveni.

Ani la rând i-am tolerat-o influența, care nu se oprește, știm bine, doar la chestiunile mântuirii sufletești, ci se răsfrânge în orice domeniu al vieților noastre materiale. În Biserică ni se spune până și pe cine să votăm.

De când a început războiul, poziția de facto a Bisericii Ortodoxe din Moldova rămâne neclară. Or, chiar dacă în ziua în care Rusia a atacat Ucraina, Mitropolitul Vladimir a venit cu un mesaj către enoriași în care i-a rugat să se roage pentru ca responsabilii de aplanarea acestui „conflict armat” să aibă înțelepciune și să aducă pacea, în acel comunicat al Mitropoliei nu se menționa deloc numele lui Vladimir Putin și nici armata rusă. Contactat de reporterul AGORA, episcopul Ioan de la Soroca, vicarul Mitropoliei, a fost un pic mai direct: „Mitropolitul nostru se roagă împreună cu clerul și poporul pentru pacea poporului ucrainean. Noi încercăm să fim în unison cu toți cei care sprijină poporul ucrainean. Noi condamnăm războiul, condamnăm toate atrocitățile care s-au produs și pledăm pentru încetarea luptelor.”. 

Cu toate că au fost făcute declarații anti-război de clerici de rang înalt, ar fi naiv să credem sau să ne așteptăm că Biserica din Moldova s-a îndepărtat subit de „valorile” și ideologia Bisericii Ortodoxe Ruse și regimului politic putinist. Biserica din Moldova nu a fost cunoscută niciodată drept instituție transparentă, acum, însă, în contextul războiului din Ucraina, aceasta devine o problemă de securitate de stat.

Acum câteva săptămâni, Serviciul de Securitatea al Ucrainei a desfășurat percheziții în mai multe mănăstiri și lăcașe de cult de pe teritoriul țării. Printre acestea se aflau și sediul diecezei din Bucovina, unde oamenii legii au găsit mai multe materiale compromițătoare, printre care și corespondență dintre membrii diecezei și curatorii lor din Moscova. În corespondență, autoritățile ruse dădeau instrucțiuni pentru liturghiile bisericești în perioadă de după începerea războiului. Mitropolitul Meletie de Cernăuți și Bucovina, aflat în centrul acestui scandal, și-a găsit ulterior refugiu în… Moldova. Jurnalista ucraineană, Sofia Koshkina, a atras atenția asupra unei postări pe pagina de Facebook a Episcopiei de Ungheni și Nisporeni, în care se informează că pe 1 decembrie, Mitropolitul Meletie și Arhiepiscopul Ungheniului Petru au săvârșit Sfânta Liturghie la Catedrala Alexandru Nevski din orașul Ungheni. 

Biserica Ortodoxă din Moldova și, cu binecuvântarea ei, enoriașii moldoveni au fost favorabili Rusiei dintotdeauna. Iar dacă, până Ucraina a fost invadată de Rusia, mulți priveau printre degete această „iubire duhovnicească” și nu cereau socoteală Bisericii, acum vremurile s-au schimbat. Și ele trebuie să se schimbe și pentru Biserică. Dacă SIS ar descinde între zidurile, încă inviolabile, ale lăcașelor de cult și caselor clericilor, ar putea descoperi lecturi interesante. Și, posibil, nu doar lecturi.