Fructele și legumele, între standarde și exigențele piețelor europene

Piețele Uniunii Europene au standarde de protecție foarte înalte în ceea ce privește exportul de fructe în stare proaspătă. Vorbim despre cerințele obligatorii din punct de vedere a reglementării, unde se includ cele cu privire la siguranța alimentară, aspecte fitosanitare pentru produsele în stare proaspătă, cerințe cu privire la etichetare, standarde de marketing, și cerințele obligatorii din punct de vedere a reglementării. 

Potrivit specialistului în siguranța alimentelor și post-recoltă, Andrei Cumpanici, cerințele legate de calitate se referă la struguri, mere, pere, gutui, caise, cireșe, vișine, piersici, tomate și căpșuni, care se manifestă prin categoriile extra I și a II-a.

Totuși, deși toate cerințele sunt stipulate în legislația națională care transpune regulamentele Uniunii Europene, unele supermarketuri pot avea exigențe și mai mari.

„În ceea ce privește cerințele de inofensivitate, deja aici vorbim despre conținutul de pesticide care au fost utilizate pentru protecția plantelor în procesul de vegetație, numărul general de substanțe active în produsul corespunzător. O altă exigență pentru export ar fi ca producătorii agricoli să aibă implementat un sistem de siguranță a alimentului la nivel primar în baza standardelor GlobalG.A.P. sau sisteme de management a siguranței alimentelor”, a mai punctat specialistul.

Mai mult, exportatorii trebuie să se alinieze și la standardele de etichetare sau marcare a produselor de origine vegetală.

„Pe eticheta produsului trebuie să fie prezentate denumirea produsului, cantitatea sau categoriile de cantitate netă, condițiile de păstrare sau cele de utilizare, denumirea comercială și adresa operatorului din domeniul alimentar, țara de origine și o declarație nutrițională cu informații despre valoare energetică și cantitatea de grăsime, și nu în ultimul rând, numărul lotului, în caz de retragere”, mai explică Cumpanici.

Totodată, un aspect important care stabilește prețul fructelor și legumelor în stare proaspătă pe piața externă este nivelul de colorație.

Ce reprezintă certificatele GlobalG.A.P și Global GRASP 

Standardul GLOBALG.A.P. este recunoscut global privind siguranța alimentului, sănătatea şi bunăstarea lucrătorilor şi protecţia mediului ambiant. Astfel, implementarea cerințelor asigură cumpărătorul că fructele și legumele sunt sigure pentru consum, prin minimizarea efectelor negative asupra mediului, reducerea chimicalelor folosite și abordare responsabilă față de sănătatea și securitatea lucrătorilor etc.

Acesta abordează o serie de cerințe, precumt: siguranța și trasabilitatea alimentelor; mediu ambiant, inclusiv biodiversitatea, sănătatea, securitatea și bunăstarea lucrătorilor; bunăstarea animalelor, managementul integrat al dăunătorilor (IPM) și sistemul de management al calității (SMC) etc.

Pentru certificare, producătorul trebuie să respecte 100% din criteriile „Cerinţe majore” şi nu mai puţin de 95% din criteriile „Cerinţe minore”. În total, el trebuie să implementeze 237 de cerințe din care 140 cerințe majore, 82 cerințe minore și 14 cerințe recomandate.

GRASP este un standard adițional la GLOBALG.A.P. + Add-on și înseamnă evaluarea riscurilor privind practicile sociale și este un modul voluntar dezvoltat pentru a evalua practicile sociale din cadrul gospodăriei agricole, abordând aspecte specifice ale sănătății, securității și bunăstării lucrătorilor.

Certificarea GRASP și GLOBALG.A.P. este valabilă timp de un an, iar evaluările sunt efectuate anual.

Obținerea acestora presupune două tipuri de costuri: cele de certificare și cele de implementare.

„Când vorbim de implementare pentru elaborarea și implementarea sistemului, costurile depind de cât de bine este pregătită gospodăria agricolă pentru acest certificat. Dacă dispune de infrastructură pentru păstrarea fertilizanți sau pesticidelor, dacă are bazin pentru apă și alte cerințe. Toate aceste implementări ar costa între 40.000 și 50 de mii de lei 50.000 de lei”, explică Andrei Cumpanici.

„Certificarea presupune și vizite la gospodăria agricolă. Dacă avem cultura măr va fi o singură vizită, iar dacă avem mere, cireșe, cu siguranță vor fi două sau trei vizite și atunci costul va fi cu mult mai mare”, a punctat specialistul.

R Moldova, lider regional la implementarea cerințelor

În ultimii cinci ani numărul producătorilor agricoli certificați a ajuns la circa 100  GLOBALG.A.P și 40 - GRASP, inclusiv din regiunea Transnistreană și UTA Găgăuzia. 

În anul 2021 au fost certificați 15 producători. De regulă, agricultorii moldoveni implementează standardele GLOBAG.A.P. pentru mere, prune, struguri de masă, caise și cireșe.

Producătorii agricoli din Republica Moldova au reușit să crească exportul de prune și caise în Uniunea Europeană din 2016, când livram aproximativ 8 mii de tone, până la aproape 28 mii tone de prune exportate în 2021. Conform estimărilor, cca 70 la sută dintre caisele, prunele și strugurii de masă exportați în țările din UE au fost certificate GLOBALG.A.P. și GRASP.

Cu ce impedimente se întâlnesc exportatorii

Specialista în export a proiectului PCRR USAID, Tatiana Burca, susține că certificatele GlobalG.A.P de siguranță alimentară și trasabilitatea producerii și Grasp de responsabilitate socială nu se cer pe piețele tradiționale și cele naționale, însă în UE sunt foarte importante.

„În fiecare an, devin mai complicate cerințele ce țin de pesticide, iar supermarketurile solicită cantitatea de pesticide a fructelor în stare proaspătă să fie tot mai mică. 70% din ceea ce exportăm se vinde în supermarketuri, mai puțin la piețe și canalele de vînzări tradiționale”, afirmă Tatiana Burca.

O altă problemă evidențiată de expertă este în competitivitate semisosturilor produsului final, cauzate de inflație și poli-criză pe care le avem în regiune.

„Cu prețurile pe care avem acum la transport și inputuri este complicat să concurăm cu producătorii din Europa”, a punctat aceasta.

Câte fructe și legume produce Republica Moldova și care este cantitatea destinată exportului

 Natalia Burca susține că R. Moldova produce foarte multe fructe și mult mai puțin legume.

În anul 2021, producția de legume a fost de 232 de mii de tone, cu 2,3% mai mult față de anul precedent. Țara noastră importă de peste două ori mai multe legume decât exportă, arată datele Biroului Național de Statistică.

Astfel, în 2021, R. Moldova a importat 62,5 mii de tone de legume, cu 18,3% mai puțin față de 2020, pe când exporturile au fost de  24,5 mii tone, cu 17,8% mai mult în comparație cu anul precedent. 

În ceea ce privește producția de fructe, Republica Moldova înregistrează indicatori mai înalți, în creștere cu aproape 32% comparativ cu anul 2020. Prin urmare, fermierii au cultivat 876 de mii de tone de fructe.

În 2021, importurile și exporturile s-au menținut la același nivel. Țara noastră a cumpărat din piețe externe 435,6 mii de tone, cu 19,6% mai mult față de 2020, iar exportul a constituit 435,6 mii tone, cu 3,4% mai mult în comparație cu anul precedent.

România și Bulgaria, printre țările unde se exportă cele mai multe fructe și legume

În anul 2022, fructele din R. Moldova au ajuns în 30 de state, comparativ cu anul 2021, când exportul de fructe se efectua în 18 țări. Astfel, exportul de mere, pere și gutui în stare proaspătă s-a realizat pe piețele din România, Bulgaria, Germania. Caisele, cireșele, vișinele, piersicile, prunele au fost exportate preponderent pe piețele din România, Letonia, Cehia, Polonia, altele.

În schimb, piața țărilor UE este mai puțin accesibilă pentru legumele autohtone. Pentru anul 2022, conform datelor statistice BNS, cantități mici de legume exportate sunt înregistrate pentru țările precum Bulgaria, Cehia, Franța, Italia, Germania.

Până la declanșarea conflictului armat din Ucraina, exportul de legume se realiza preponderent pe piața țărilor CSI (Ucraina, Federația Rusă).

Prunele și morcovii, printre cele mai exportate fructe și legume

Potrivit Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare merele, soiurile de mere și de prune sunt printre cele mai exportate fructe. În cazul merelor este vorba despre soiurile Florina, Fuji, Gala, Golden Delicious, Granny Smith și Renet Simirenco, iar în ceea ce privește prunele -  Kabardinka, Stanley și President.

Totodată, o cerere mare pe piața Uniunii Europene o au caisele (Faralia, Spring Blush, Pinkot, Kyoto) și cireșele (Skeens, Regina, Kordia, Grace Star).

La capitolul strugurii de masă conduc cei negri Moldova, Codreanca (sau Black Magic) și Muscat de Hamburg, soiurile roșii Cardinal și Apiren Roz, precum și soiurile albe Italia, Victoria și Alb de Suruceni).

În cazul legumelor exportate în stare proaspătă, pe rafturile magazinelor din statele membre ale UE pot fi găsiți morcovi, sfecla roșie pentru salată, ceapa, cartofii și varza.

Radiografia sectorului de exporturi de fructe și legume

În perioada anului ianuarie - august 2022, exportul de legume în stare proaspătă  a înregistrat o valoare de cca 1.964,55 mii de dolari, pe când exportul de fructe în stare proaspătă a fost de cca 120.590,06 mii de dolari.

 În ultimii ani, cifra de afaceri comercială dintre Uniunea Europeană și Moldova a crescut semnificativ. Potrivit Biroului Național de Statistică, 61% din valoarea totală a exporturilor merge către țările UE. 

Potrivit specialistei în export proiectului PCRR USAID, Tatiana Burca, până anul trecut, 98% din toate merele erau exportate doar în piețele tradiționale cum ar fi Rusia. Dar, din cauza pandemiei și războiul din Ucraina, situația s-a schimbat.

Mai mult, Tatiana Burca afirmă că producătorii văd o problemă cu competitivitate pe piața rusă. Sinecosturile de producere și logistică cresc, iar Rusia a crescut volumul producției proprii de mere.

„În teritoriul Krasnodar au fost plantate suprafețe foarte mari de livezi, întrucât politica lor este orientată spre substituirea importurilor”, a punctat experta.

Totuși, specialista în marketing susține că deși diversificarea pieței este o prioritate, nu trebuie să abandonăm cu totul Rusia și să luăm cu asalt Europa, pentru că în Europa avem un concurent foarte mare, de exemplu Polonia.

„Chiar dacă pentru destinații netradiționale, cum ar fi un Orientul Mijlociu, India, merele noastre sunt tot mai întrebate, Rusia se află oricum pe primul loc, în jur de 73% din merele exportate către anul 2022, întrucât ponderea României în exporturi totale de măr a crescut până la 5% anul acest”, punctează aceasta.

În ceea ce privește strugurii, specialista notează o situație mult mai bună decât la mere, deoarece în ultimii cinci ani au fost foarte bine diversificate piețele de desfacere. Vița-de-vie este foarte solicitată pe teritoriul României, Poloniei. Strugurii moldovenești au mari avantaje, pentru că cei culeși în septembrie-octombrie pot fi depozitați până în lunile martie sau aprilie ale anului următor.

Potrivit reprezentanților Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Regionale, creșterea exponențială a cantităților de fructe și legume pe piața externă a fost generată de o serie de factori.

Printre aceștia sunt condițiile pedo-climatice favorabile, care generează diferența de gust, aromă și nuanță bogată de culoare a fructelor, dar și suportul din partea statului.

Opt ani cu Acordul de Asociere RM-UE

Din 2014, Republica Moldova a beneficiat de un Acord de Asociere, inclusiv Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), cu Uniunea Europeană. Acest sistem comercial preferențial a permis țării noastre să profite de eliminarea taxelor vamale la exportul către UE în raport cu toate mărfurile, cu excepția a șapte produse agricole.

Astfel, în 2017, exporturile și importurile încet, dar sigur au început să fie orientate mai mult spre UE și mai puțin spre alți parteneri comerciali, cum ar fi Federația Rusă.

În anul 2017, peste jumătate din exporturile și importurile țării au fost efectuate din și spre UE, aceasta fiind principalul partener comercial al Republicii Moldova.

Moldova se bucură, de asemenea, de acces sporit la piața serviciilor din UE și de condiții mai bune de investiții. De-a lungul anilor, sprijinul acordat țării noastre pentru asigurarea de noi piețe de desfacere a fost unul considerabil.

La 18 iulie 2022, Consiliul Uniunii Europene a adoptat regulamentul de liberalizare temporară a comerțului în privința celor șapte produse agricole din Republica Moldova care nu erau complet liberalizate: roșiile, usturoiul, strugurii de masă, merele, cireșele, prunele și sucul de struguri.

Aceasta înseamnă că Republica Moldova poate cel puțin să își dubleze exporturile de astfel de produse – pentru o perioadă de un an – către Uniunea Europeană fără taxe vamale.

Totuși, pe parcursul anului 2022, Republica Moldova nu a exportat deloc tomate sau usturoi pe piețele din UE, iar cota a rămas nevalorificată în proporție de 100%.

Cele mai exportate pe piața din Europa au fost prunele în proporție de 99% din cota disponibilă, fiind urmate de strugurii de masă (exporturi de 93% din volumul disponibil) și merele (doar 25% din cota stabilită de UE).

Potrivit partenerilor europeni, măsurile temporare și excepționale vor sprijini și stimula în continuare fluxurile comerciale existente din Moldova către UE și vor susține economia Moldovei.

Acest lucru este în conformitate cu principalele obiective ale Acordului de Asociere, care sunt de a stabili condiții pentru consolidarea relațiilor economice și comerciale, care ar conduce la integrarea treptată a Moldovei pe Piața Internă a UE, precum și de a contribui la consolidarea democrației și a stabilității politice, economice și instituționale în Moldova.

Standardele europene, implementate și în legislația națională

Potrivit Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, cerințele în ceea ce priveşte sectorul fructelor şi legumelor şi sectorul fructelor şi legumelor prelucrate ale Uniunii Europene sunt transpuse parțial și în legislația din Republica Moldova prin Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea „Cerințelor de calitate și comercializare pentru fructe și legume proaspete”.

Specialistul în siguranța alimentelor și post-recoltă, Andrei Cumpanici, susține că aliniindu-ne la cerințele de export, ne aliniem și la cele naționale.

„Din punct de vedere al cerințelor de calitate și inofensivitate, legislația europeană este transpusă în cea națională. Noi practic avem 100%. Dar când vorbim despre sisteme de management, 75%  din aceste cerințe le găsim în legislația națională, care nu tot timpul prevăd să avem audit de interne. O altă problemă este faptul că legislația noastră nu este tot timpul actualizată”, a punctat Cumpanici.

Cum încurajează statul exporturile

Reprezentanții afirmă că Ministerul, prin politica actuală a statului, încurajează și stimulează activitățile agricole, inclusiv sporirea competitivității și promovării produselor agricole și agroalimentare autohtone, prin intermediul mecanismelor de subvenționare.

„Potrivit prevederilor Hotărârii de Guvern cu privire la modul de repartizare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, producătorii agricoli pot beneficia de subvenții din partea statului în vederea compensării cheltuielilor de participare și organizare la expozițiile, târgurile, concursurile cu profil agroalimentar, inclusiv în rețelele de comercializare pe piața externă”, susțin cei de la MAIA.

Totodată, producătorii agricoli pot beneficia de subvenții în vederea compensării cheltuielilor aferente certificării la standardele HACCP, GlobalGap, GMP, ISO.

„La moment, Ministerul este în proces de elaborare a noului cadru normativ privind politica de subvenționare. Acesta urmează să transpună mecanisme noi de susținere a producătorilor agricoli în vederea alinierii sectorului agroindustrial conform practicilor și standardelor UE”.