Legi numai de dragul numelui, pentru caritate și filantropie în R. Moldova. Ce impedimente creează „prevederile neadaptate la prezent” și „formulările vagi”

Caritate sau filantropie?

În schimb, activitatea filantropică și cea de sponsorizare este reglementată de Lege, de Codul Fiscal și Regulamentul cu privire la modul de confirmare a donațiilor pentru scopuri filantropice.

În conformitate cu prevederile Legii, prin activitate filantropică se înţelege acordarea de ajutor material benevol, imparţial şi necondiţionat sau prestarea de servicii gratuite de către persoane fizice sau juridice pentru o persoană sau un grup de persoane, fără a cere în schimb vreo recompensă, plată sau executare a anumitor obligaţii şi fără a obţine vreun profit.

La prima vedere, această definiție ar putea fi suprapusă peste termenul de acțiuni de caritate. Cu toate acestea, în lege nu este menționată specific noțiunea de caritate. O singură dată este făcută o trimitere, în această direcție, și este subliniat faptul că activitățile caritabile ar fi o modalitate prin care autoritățile publice centrale și locale ar susține activitățile filantropice și de sponsorizare.

Neutilizarea termenilor potriviți nu ar fi o scăpare, ci o omitere intenționată. Președintele Platformei pentru Dezvoltarea Filantropiei în Republica Moldova, Ilie Chirtoacă, explică pentru AGORA diferențele dintre cele două noțiuni și cauza pentru care cei doi termeni nu se intersectează în legislație.

Astfel, dintre toate prevederile existente în legislație, niciuna nu ar face trimitere la acțiunile de caritate realizate în mod individual. Mai mult decât atât, președintele Platformei pentru Promovarea Filantropiei în Republica Moldova susține că un asemenea cadrul legal nici nu ar fi necesar atât timp cât fiecare operează cu resurse personale.

„În cadrul filantropiei desemnarea procentuală 2% nu este o donație, deoarece este vorba de bani publici care sunt deja la stat, iar persoana doar decide unde ei pleacă. Aceștia nu sunt bani din buzunarul propriu. Cu toate acestea, această acțiune poate fi catalogată ca un act de binefacere”

Totodată, lipsa distincției dintre termeni ar oferi o prea mare libertate organizațiilor non-profit, iar activitatea acestora nu ar fi controlabilă, potrivit secretarului de stat al Ministerului Justiției, Eduard Serbenco.

Reguli și sancțiuni, doar pentru aleși

Donațiile realizate prin intermediul unei organizații fac parte din categoria actelor filantropice. Toate demersurile, în acest sens, sunt legiferate de norme și reguli care ar asigura o desfășurare sigură a procesului.

În schimb, donațiile făcute de către o persoană, individual, fac parte din categoria actelor de caritate. În acest caz, fiecare organizație sau persoană este responsabilă să-și conceapă propriul regulament, pentru că aceste activități nu au un cadrul legal care să monitorizeze procesul.

În cazul filantropiei, existența unei legislații nu vine mână în mână cu un mecanism funcțional al acesteia. Legile existente nu ar stimula demersurile filantropice, iar în consecință, filantropia ar apărea pe agenda opiniei publice doar atunci, când apar situații negative: conflicte, gestiune proastă a donațiilor sau crize sociale, potrivit membrilor Platformei pentru Promovarea Filantropiei.

„S-a constatat că există o lipsă a unui mecanism fiscal viabil, unic și clar, care ar contribui la promovarea și dezvoltarea filantropiei sau sponsorizarea filantropiei în Republica Moldova. Statul nu are o politică clară cu privire la filantropia și sponsorizarea în Republica Moldova”, spune membrul Platformei pentru Promovarea Filantropiei în Moldova, Dumitru Dîrul.

În cazul existenței unor abateri de la reguli, a unor situații în care procesul este fraudat pe parcursul desfășurării activității filantropice, atunci situația este gestionată de instituțiile statului, cum ar fi Serviciul Fiscal de Stat sau Inspecția Financiară.

În schimb, în cazul donațiilor realizate de către o persoană fizică, normele referitoare la acceptarea donațiilor sunt impuse de către instituția sau persoana beneficiară.

Lacunele legislației și ce soluții se arată

Unul dintre aspectele care îngreunează procesul de donare ar fi fiscalitatea excesivă la care sunt supuși donatorii. Motiv pentru care, tot mai multe organizații sau persoane încearcă să găsească alternative pentru a evita aceste proceduri.

Desemnarea procentuală, cunoscută ca „Legea 2%”, este procesul prin care persoanele fizice pot direcționa 2% din impozitul anual pe venit către organizațiile neguvernamentale și instituțiile religioase din țară. Mecanismul 2% nu este o donație pe care oamenii o realizează din banii proprii. În cazul în care persoana alege să direcționeze 2% către o organizație, la stat vor ajunge 98% din impozit, iar 2% vor merge la organizația pe care persoana a ales să o susțină.

Totodată, această sumă ar fi una nesemnificativă, prin raportare la veniturile pe care le au persoanele sau organizațiile în Republica Moldova.

„Plafonul donațiilor cu scop filantropic în R. Moldova este de 5%, iar câțiva ani în urmă era 10%. Luând în vedere că veniturile țării și companiilor sunt mici, atunci acest cuantum este destul de micuț și nu stimulează fenomenul filantropiei”, Ilie Chirtoacă, președintele Platformei pentru Dezvoltarea Filantropiei în Republica Moldova.

O posibilă soluție, în acest sens, ar fi mărirea plafonului de donație filantropică, potrivit președintelui Platformei pentru Dezvoltarea Filantropiei în Republica Moldova.

Pe de altă parte, posibilitate de desemnare a 2% din venit pentru ONG-uri și instituții religioase ar avea un rol important pentru promovarea unei culturi a filantropiei în R. Moldova, care nu ar avea o popularitatea prea mare în acest moment. Un motiv ar fi reprezentat de lacunele legislației.

„Au fost făcuți câțiva pași mici pentru a crea o cultură a filantropiei. Persoanele fizice pot să desemneze din 2017 - 2% din venitul lor pentru a susține un ONG, un cult religios, casă socială etc, iar acest lucru poate fi făcut anual. Din impozitul de venit pe care-l au, această sumă poate fi direcționată către organizație”, ne spune Ilie Chirtoacă.

În luna mai a anului 2022, Comisia economie, buget și finanțe a aprobat raportul referitor la un proiect de modificare a Legii cu privire la filantropie și sponsorizare, elaborat de Guvern. Modificările au avut drept scop să clarifice regimul juridic al activităților de filantropie și sponsorizare și să excludă prevederile care au devenit ineficiente sau care nu pot fi puse în aplicare. S-au propus reglementări mai clare cu privire la evidența și modalitatea de utilizare a donațiilor, transparența activității filantropice și de sponsorizare.

Mecanismele fiscale nu sunt o piedică peste tot

În prezent, pentru a spori acțiunile filantropice, tot mai multe țări aderă la mecanisme de stimulare fiscală. Suedia a fost ultima țară care a introdus un astfel de mecanism în 2012. Acest „mecanism” presupune scutirea de la plata unor taxe pentru a încuraja persoanele care sunt deja donatori să-și mărească valoarea donației, mai degrabă decât să promoveze apariția de noi donatori.

Sistemul francez de deductibilitate este deosebit de avantajos pentru donatori. În mai multe țări, o parte din impozit este alocată direct religiei sau sectorului caritabil. În Germania, impozitul bisericesc se adaugă la orice impozit datorat, cu o rată de 8 până la 9%.

Procentul donatorilor europeni este de 44%, iar suma totală donată - 22,4 miliarde de euro. Totodată, în statele europene cultura filantropică este bazată foarte mult pe fundații, cifrele arată 130.000 de instituții sau organizații a căror activitate este orientată pentru realizarea acțiunilor filantropice.

Cele trei direcții pentru care europenii donează cel mai mult sunt ajutorul internațional, finanțat în mare parte de germani, elvețieni și belgieni; ajutorul social (Franța și Spania) și religia, care reprezintă o mare parte din donațiile din Regatul Unit și Țările de Jos.

Pe lângă activitatea tradițională de donare de bani în scopuri caritabile și crearea de fundații, în prezent începe să ia amploare alte două fenomene definitorii pentru sectorul filantropiei. În unele țări, loteriile naționale colectează sume colosale - 500 de milioane de euro în Țările de Jos și 800 de milioane de euro în Regatul Unit. Noi metode de donație au devenit evenimentele de strângere de fonduri, crowdfundingul, care are la bază ideea de a apela la comunitate ca un potențial finanțator pentru dezvoltarea unui produs, proiect, campanie.

Amintim că, AGORA va explora în luna ianuarie tema carității în R. Moldova. De la cauzele pentru care aleg moldovenii să doneze, ce-i motivează să facă donații, istorii ale oamenilor care-și dedică viața unor cauze nobile și până la situația fundațiilor politice de caritate, toate aceste subiecte vor fi abordate în materialele de autor AGORA.