„Anul acesta am intervenit la 297 de misiuni de acest fel. Dacă comparăm cu anii precedenți, în 2021 au fost 48 de intervenții, în 2020 - 13 alerte cu bombă, în 2019 - trei intervenții IGSU. Deci înțelegem că în acest an este o activitate concertată.

În cazul alertelor cu bombă, IGSU joacă un rol de suport pentru colegii de la Poliție care gestionează aceste cazuri. Trebuie să menționez că au fost zile în 2022 când numărul obiectivelor pretins minate au depășit capacitatea IGSU. Respectiv, în acele situații nu am ieșit la toate cazurile pentru că nu putem cu câteva zeci de subdiviziuni să acoperim mii de obiective în același timp. Dar am rămas vigilenți și am reacționat la orice solicitare a colegilor noștri de la Poliție”, spune Alexandru Oprea.

Șeful IGSU susține că s-a făcut un calcul a costurilor tuturor intervențiilor pompierilor și salvatorilor la alertele cu bombă din 2022. Respectiv, suma cheltuielilor ajunge la 550 de mii de lei.

„Acestea sunt doar costuri directe unde n-am inclus costurile indirecte pentru că nu le putem cuantifica. Iar la costuri directe sunt consumabilele, în mare parte combustibilul consumat ca să intervenim la astfel de cazuri”, a precizat Alexandru Oprea.

La fel, Oprea a confirmat că în anul 2022, problema alertelor false cu bombă a fost analizate de mai multe instituții, inclusiv IGSU, pentru crearea unui mecanism care să prevină irosirea resurselor statului.

„Într-adevăr astăzi se intervine într-un protocol mult mai avansat în care nu la orice mesaj anonim se reacționează cu ieșirea imediată la fața locului. Sunt instrumente pe care alte servicii le aplică și în funcție de nivelul de alertă sunt implicate sau nu forțele de intervenție. Dar sigur toate serviciile sunt înștiințate instantaneu. Respectiv, ieșirea la fața locului se face doar atunci când există premize pentru astfel de situații”, a punctat șeful IGSU.

Amintim că recent, în R. Moldova au fost înregistrate un șir de alerte cu bombă care s-au dovedit false. La începutul lunii august, prim-ministra Natalia Gavrilița a declarat că Belarus și Rusia sunt țările din care sunt expediate alertele din ultima perioadă precum că mai multe instituții importante din țară și capitală ar fi minate. De altă parte, autoritățile de la Chișinău verifică dacă autorii s-ar afla anume în aceste țării. Iată ce măsuri de răspuns se întreprind în Moldova.

Alertele cu bombă din ultima perioadă, sunt niște acțiuni care au drept scop destabilizarea situației în Republica Moldova. O astfel de declarație a fost făcută de către ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, în cadrul unui interviu pentru AGORA.

Reamintim că, în redacția actuală a Codului Penal, persoană care săvârșește asemenea infracțiuni riscă amendă de la 27.500 până la 42.500 de lei, 240 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității sau închisoare de până la doi ani.

Precizăm că Ministerul Afacerilor Interne a înaintat o inițiativă de modificare a Codului penal cu privire la infracțiunea de „comunicare mincinoasă cu bună știință despre actul de terorism”, ca urmare a creșterii numărului de alarme false cu bombe în ultimele trei luni ale acestui an.

Dacă până în prezent, anunțul cu bombă era pedepsit cu închisoarea de până la 2 ani, propunerea de modificare a Codului penal prevede ca pedeapsa să fie cuprinsă între 2 și 5 ani de închisoare, iar plafonul amenzilor să crească începând cu 50 de mii de lei, până la un maxim de 150 de mii de lei.