În luna decembrie, la Praga, s-a desfășurat Conferința Mass-Media din cadrul Parteneriatului Estic, care a reunit aproximativ o sută de jurnaliști, profesioniști din domeniul mass-media și donatori. Discuțiile s-au axat pe exemple practice de consolidare a rezilienței presei independente și a jurnalismului profesionist în statele Parteneriatului Estic, dar și pe prezentarea politicilor, programelor și strategiilor actuale ale UE în domeniul mass-media. 

La Conferința de la Praga, redacția AGORA a fort reprezentată de directoarea generală Interakt Media, Irina Ghelbur, care a povestit jurnaliștilor despre experiența redacției noastre în organizarea evenimentelor off-line, dar și despre impactul pe care l-au avut în societatea moldovenească articolele publicate, de-a lungul timpului, pe AGORA. 

Citiți, mai jos, câteva relatări interesante ale profesioniștilor din mass-media din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Ucraina și Republica Moldova, despre modul în care își ajută comunitățile nu doar să fie informate, ci și să rezolve probleme concrete. 

Armenia: "Chiar și atunci când nu existau reporteri internaționali, noi am informat" - Karen Harutyunyan, redactor-șef, CivilNet.am

Site-ul CivilNet.am a fost singura sursă veridică și de încredefre pentru presa internațională, în timpul celui de-al doilea război din Nagorno-Karabah, în 2020. A devenit principala sursă de informații pentru comunitatea internațională și pentru mass-media din afară, producând conținut credibil în limba engleză, inclusiv video. "Reportajele noastre au fost extrem de importante. În timpul conflictului am avut chiar și reportaje în franceză și rusă, pentru ca oamenii să-și formeze o imagine veridică despre ceea ce se întâmplă", a relatat redactorul-șef al CivilNet.am, Karen Harutyunyan.

Mass-media a reușit să activeze în teritoriu, iar reporterii au lucrat în prima linie. 

"Chiar și atunci când nu existau reporteri internaționali, noi nu am încetat să informăm publicul. Aveam un birou, reporterul nostru lucra din subsol pentru a se proteja de bombardamente. A ținut jurnale de știri în fiecare zi, scriind ceea ce se întâmpla. Iar această muncă a avut un impact major. În cele din urmă, în baza acestor jurnale, a fost realizat un documentar în limba engleză. Este, probabil, unul dintre puținele documentare despre războiul din 2020", a adăugat Karen Harutyunyan.

Totodată, el crede că redacția a făcut multe pentru a lupta împotriva propagandei, până la urmă salvând și viețile unor oameni care au scăpat din capcana dezinformării. "Când vorbim despre războiul din 2020, acesta s-a desfășurat în totalitate în condiții de propagandă. Aceasta este o provocare pentru localnici, dar și pentru jurnaliștii, care lucrează acolo, în prima linie, uneori riscându-și viața. Revenind la propagandă, ar fi mult mai bine dacă jurnaliștii și mass-media ar putea lucra mai liber. Odată cu introducerea Legii marțiale, au existat multe restricții și am fost supuși unei presiuni uriașe ca să mnu scriem despre o mulțime de lucruri", a explicat redactorul-șef al site-ului CivilNet.am.

Georgia: "Investigația noastră a constatat că poliția nu a reușit să prevină atacurile împotriva a 53 de jurnaliști și activiști" - Lika Zakashvili, redactor-șef, publika.ge

Proiectul georgian Publika lucrează cu doar 10 jurnaliști, dar acest lucru nu a împiedicat echipa să abordeze subiecte îndrăznețe, motivând oamenii să le citească și să înțeleagă de ce astfel de articole sunt importante pentru viața lor.

De exemplu, investigația Publika privind violențele împotriva activiștilor și reprezentanților mass-media, atunci când marșul Tbilisi Pride din 5 iulie 2021 a fost atacat de către contramanifestanți de extremă dreaptă, a fost transmisă de toate televiziunile locale și a fost solicitată oficial de Ministerul de Interne, în calitate de "material video important pentru anchetă". 

"De asemenea, pe baza înregistrării noastre video, Ombudsmanul a apelat la Procuratura Generală și a cerut ca organizatorii contramanifestației să fie trași la răspundere penală. Investigația noastră a arătat că organele responsabile de aplicarea Legii au stat deoparte și nu au reușit să împiedice acțiunile violente îndreptate împotriva a 53 de jurnaliști și activiști. Acest material a fost premiat drept cel mai bun reportaj video al anului de către Asociații profesionale de încredere", a povestit redactora-șefă Publika.ge, Lika Zakashvili. 

Relatările jurnaliștilor de la Publika.ge, despre evenimentele din 5 iulie, s-au numărat printre probele prezentate împreună cu plângerea trimisă la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.

Azerbaidjan: "Suntem singura presă din Azerbaidjan care face investigații" - Ulvi Hasanli, director executiv și redactor, site-ul de știri AbzasInsert

Abzas media este una dintre foarte puținele instituții media independente din Azerbaidjan, iar echipa a reușit să-și crească o audiență semnificativă (215.000 de utilizatori pe platformele de socializare și 50 de milioane de vizualizări de conținut video, în ultimul an). O astfel de audiență îi permite să  difuzeze informațiile la scară largă. Dar Ulvi Hasanli spune că echipa sa continuă să lupte și se confruntă cu multe provocări.

"Avem un proiect de investigație, de care sunt mândru. Cred că suntem singura presă din țara noastră care lucrează la investigații. După cel de-al doilea război din Karabah, statul a demarat un program de reparare a caselor și clădirilor distruse. Pe parcursul a doi ani s-au cheltuit 5,3 miliarde de dolari americani pentru astfel de proiecte. Noi am decis să investigăm acest subiect. Am aflat că o parte din buget s-a dovedit a fi la dispoziția unor companiiafiliate autorităților și de familiilor acestora", a relatat Ulvi Hasanli.

Există deja nouă capitole ale anchetei. "Raportăm abuzul de putere în diferite domenii. Cred că, odată ce toate poveștile vor fi publicate, vom vedea și o reacție", spune directorul executiv AbzasInsert.

Echipa a investit foarte mult în domeniul digital. "În 2022 am lansat un canal de TikTok, unde avem 20.000 de urmăritori. Și avem aproape 5 milioane de vizualizări ale videoclipurilor noastre, în ultimele cinci luni. Așa că suntem foarte implicați în social media", a mai adăugat Ulvi Hasanli.

Ucraina: "Nu ne este frică să preluăm povești locale" - Alexandra Voronina, redactor al versiunii în limba engleză, Rubryka

Rubryka este prima instituție din Ucraina care uabordează formatul "jurnalismului de soluții". Ce înseamnă acest lucru? Rubryka nu vorbește doar despre probleme, ci și despre modul în care acestea pot fi rezolvate la nivel național, comunitar sau chiar personal. Alexandra Voronina este responsabilă pentru versiunea în limba engleză a site-ului și spune că, deși, în ultimul an, știrile au fost dominate de invazia armatei ruse, cu relatările jurnaliștilor care lucrează în punctele fierbinți, site-ul continuă să abordeze și o mulțime de proiecte îndrăznețe. 

"Îmi place foarte mult faptul că nu ne este frică să creăm povești locale. Există mai multe direcții. Iată un exemplu: noi explicăm modul în care comunitățile găsesc soluții în contextul războiului. Să luăm de exemplu problema crimelor de război în domeniul ecologic, pe care o reflectăm împreună cu experții. Îmi amintesc de articolele jurnaliștilor noștri care au mers în Parcul Național Natural al Lagunei Tuzly și au raportat moartea delfinilor din Marea Neagră, aruncați, într-un număr mare de valuri spre țărm . În Ucraina, delfinii sunt protejați, însă roblemă este valabilă pentru întregul bazin al Mării Negre. Am vorbit nu doar despre crimele Rusiei, ci ne-am pus întrebarea, împreună cu experții de mmediu, cum să reabilităm ecosistemul", a povestit Alexandra Voronina. 

Ucrainenii sunt interesați de astfel de conținut, deoarece acesta este mediul în care trăiesc. "Ne gândim, de asemenea, cum să înregistrăm aceste crime și apoi să obținem despăgubiri, precum și să restaurăm teritoriile, să conservăm patrimoniul, acolo unde este important", a mai adăugat ea.

Republica Moldova: "Fiind pe segmentul online, este important să existăm și offline" - Irina Ghelbur, directoare generală, Interakt Media

 Proiectul Agora a început cu o singură persoană. Acum este o echipă puternică și una dintre cele mai inovatoare mass-media din Republica Moldova. Am introdus primii pe piață un model de membership pentru finanțarea și dezvoltarea organizației și colaborarea cu cititorii.

"Una dintre activitățile sau proiectele pe care oamenii le apreciază la AGORA sunt întâlnirile noastre comunitare în formatul evenimentelor ROOFOFFLINE sau evenimentele nișate ON&OFF the Record. Fiind un mijloc de comunicare online, este foarte important să inițiem și activități offline. Am organizat aceste evenimente într-un format foarte creativ. Am invitat oamenii pe acoperișuri pentru a ne întâlni și a discuta subiecte importante care ne interesează. În cele 10 ediții organizate în ultimii ani au venit peste 2.000 de persoane. Oamenii au avut posibilitatea de a se întâlni cu echipa AGORA și de a discuta subiecte specifice. Am adus în discuție multe subiecte: hibridizarea muncii, locurilor de muncă și a afacerilor după pandemie, digitalizarea afacerilor, traseele turistice nebănuite din Republica Moldova, multinaționalele și importul de know-how etc.", a relatat Irina Ghelbur, directoarea Interact Media, companie care dezvoltă proiectul AGORA.

Un exemplu de impact din trecut: în 2018, la unul dintre evenimentele noastre a avut loc o discuție constructivă despre politica de reciclare. Iar această dezbatere a generat o serie de articole pe această temă. "Îmi amintesc chiar de un articol specific, în care jurnalista a semnalat amendamentele la legea privind pungile de plastic care făceau legea nefuncțională, iar acest lucru a dus la modificarea amendamentelor", a mai povestit Irina Ghelbur.  

Belarus: "După războiul pe scară largă, primul lucru pe care a trebuit să îl facem a fost să ne reorganizăm mass-media" - Alexandra Pushkina, directoare pe comunicare, Zerkalo.io

Situația din Belarus este incredibil de periculoasă pentru activiști și jurnaliștii independenți. Cu toate acestea, mass-media, chiar și în cele mai dificile condiții, continuă să transmită cele mai importante informații celor care au rămas în Belarus, jurnaliștii riscându-și securitatea și libertatea.

În plus, invazia Rusiei în Ucraina a creat noi probleme. La 18 mai 2021, autoritățile belaruse au blocat site-ul independent Tut.by, au încarcerat echipa de conducere și au înghețat conturile bancare ale companiei, așa că echipa a lansat proiectul Zerkalo.io. Alexandra Pușkina, directoarea pe comunicare a redacției, a explicat transformarea activității lor după 24 februarie 2022.

"După declanșarea războiului pe scară largă, primul lucru pe care a trebuit să-l facem a fost să ne reorganizăm mass-media, deoarece relocarea nu este doar o mutare fizică, ci implică și angajarea și legalizarea angajaților. Dacă vă uitați la statistici, am avut 5 milioane de utilizatori unici în martie 2022,  deoarece oamenii căutau informații despre război. După ce am fost blocați în Rusia, ceea ce înseamnă că am devenit indisponibili pe Yandex, am pierdut 1,5 milioane de utilizatori unici. În tot acest timp ne recuperăm. Nu există instrumente noi, îi cunoaștem pe toți jucătorii, așa că acum, metoda noastră este de a lucra cu sisteme de recomandare", a explicat Alexandra Pușkina. 

Din august 2022, canalul TikTok a ajuns la peste 70.000 de abonați. De asemenea, echipa editorială a început să creeze conținut în limba belarusă. 

Printre subiectele actuale, care contribuie la apărarea drepturilor omului și la informarea societății, se numără aarticole despre luptei pentru libertatea deținuților politici din Belarus, despre situația de la granița cu Ucraina și reacțiile la sancțiunile împotriva Belarusului.

De asemenea, UE acționează

Colaborarea constantă între donatori, mass-media, ONG-uri și experți joacă un rol esențial în consolidarea jurnalismului independent în țările Parteneriatului Estic.

Acesta a fost scopul Conferinței Media a Parteneriatului Estic de la Praga, organizată de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Cehe, un parteneriat al Comisiei Europene - DG NEAR și Radio Free Europe/Radio Liberty. Aproximativ o sută de jurnaliști, profesioniști din domeniul mass-media și donatori s-au reunit la Praga pentru a discuta exemple practice de consolidare a rezilienței presei independente și a jurnalismului profesionist în statele Parteneriatului Estic, pentru a prezenta politicile, programele și strategiile actuale ale UE în domeniul mass-media. 

UE sprijină mass-media independentă printr-o serie de inițiative, printre care se numără European Endowment for Democracy (EED). EED oferă finanțare pentru sprijinirea organizațiilor societății civile, a mișcărilor pro-democratice, a activiștilor civici și politici, precum și a platformelor media independente, a jurnaliștilor care lucrează pentru un sistem politic pluralist și democratic. Sprijinul este acordat sub formă de granturi pentru a contribui la susținerea și dezvoltarea unor instituții de presă independentă, pentru a ajuta jurnaliștii și instituțiile media care își desfășoară activitatea în medii represive sau pentru a sprijini noile instituții media.

O altă inițiativă a UE este proiectul Uniunii Europene pentru Presa Independentă (EU4IM), care colaborează cu mass-media din cadrul Parteneriatului Estic, punând accentul pe standardele editoriale, managementul redacțiilor și sustenabilitatea financiară.

Una dintre acțiunile practice pe care proiectul le-a introdus este reacția rapidă la nevoile profesioniștilor. În cadrul conferinței, Zoya Charles, expert senior în formare și schimburi mediatice la EU4IM, a prezentat sprijinul de urgență pe care proiectul îl oferă Ucrainei, unde a intervenit pentru a sprijini jurnaliștii din regiune care nu au beneficiat niciodată de formare în medii ostile.

Ea a recunoscut că a fost o provocare să ofere astfel de cursuri de formare online ("imaginați-vă că demonstrați cum să opriți o hemoragie prin Zoom..."), dar "a fost un mare succes și am avut un feedback foarte bun, în urma acestor sesiuni. Apoi au intervenit și alți donatori și alte instituții, care au început să organizeze astfel de cursuri de formare", a relatat Zoya Charles.

Proiectul oferă, de asemenea, ghiduri editoriale privind acoperirea mediatică a războiului, pe care le-a tradus în diferite limbi pentru țările Parteneriatului Estic (pentru Ucraina, Armenia, Georgia, Moldova și jurnaliștii belaruși și azeri în exil). 

Dar activitatea principală a proiectului este de a sprijini dezvoltarea redacțiilor de știri. În prezent, doi experți colaborează în Georgia pentru a produce un pachet de informații pentru managerii de redacții, pe care să îl folosească în timpul mentoratului de management intern (care acoperă structura redacțiilor și fluxurile de lucru, fișele de post, politica de gen etc.).

"Am identificat, de asemenea, câteva resurse online remarcabile care în prezent sunt disponibile doar în limba engleză (cursuri privind strategia de afaceri, de gestionare a redacțiilor, de jurnalism de investigație), pe care acum le adaptăm la piețele locale și le traducem în limbile țărilor în care lucrăm. Aceste cursuri vor fi urmate de mentorat intern cu un mix de experți internaționali și locali", a mai explicat Zoya Charles.