
Expert: Cele trei crize din 2022 au avut un impact mai mare decât jaful bancar din 2014
Anul 2022 a fost cel mai afectat de crize din istoria Republicii Moldova. Este vorba de criza energetică, înregistrată la scurt timp după criza pandemică, și alimentată de criza războiului din Ucraina. Acestea trei au avut impact major asupra pieței valutare, chiar mai mare decât jaful bancar din 2014, consideră expertul în politici economice Veaceslav Ioniță. Însă, potrivit expertului, toate provocările au fost depășite datorită suportului extern și al politicii monetare a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) axată pe rezerve obligatorii în valută, care a permis ca anul 2022 să fie trecut încurajator.
・
Economistul afirmă că cinci factorii au creat presiune pe piața valutară în 2022. Primii doi sunt negativi, iar restul trei – pozitivi. Este vorba de: resursele energetice; războiul din Ucraina; intervenția BNM; suportul financiar extern și politica monetară a BNM.
Economistul a menționat că în 2020 Republica Moldova a cheltuit cel mai puțin pe resursele energetice în ultimii 15 ani – 589 de milioane de dolari. În timpul crizelor din 2011 și 2014 s-au cheltuit circa 1,2 miliarde de dolari. Lucrurile au început a se înrăutăți în trimestrul IV din 2021, când au început a se scumpi în lanț toate resursele energetice.
„În 2022 estimăm că se va plăti pentru resursele energetice cel puțin 2,4 miliarde de dolari. Aceasta stare a necesitat o cerere puternică de valută, care a creat o presiune enormă pe piața valutară. În noiembrie 2021, doar într-o singură zi a trebuit de cumpărat peste 100 de milioane de dolari. Aceasta o numim povara energetică. Recordul a fost în 1997, când 20,4% din Produsul Intern Brut (PIB) au fost cheltuielile pentru resursele energetice. În 2020 – 4,8%, cel mai scăzut nivel din istoria Republicii Moldova de la obținerea independenței. În 2022, povara energetică va fi maxima din ultimii 22 de ani – 16,5% din PIB. Scumpirea resurselor energetice a creat o cerere enormă de valută pe piață. Acest lucru trebuia să ducă la deprecierea leului, dacă nu intervenea BNM”, a menționat economistul.
Al doilea factor e legat de războiul din Ucraina, care în primele luni ale anului 2022 a speriat moldovenii. Aceștia nu au mai vândut valută, însă au cumpărat masiv valută, astfel oferta netă de valută a fost negativă, de 26,1 milioane de dolari. Moldovenii au vândut valută mai puțin decât au procurat.
„Moldovenii, care în primele luni ale anului, din cauza războiului din Ucraina, au cumpărat valută, având nevoie de lei, au început a vinde valuta. Oferta de valută din partea cetățenilor în 2022 a fost de 4,4 miliarde de dolari. Recordul precedent a fost în 2013 de patru miliarde de dolari. Procurările de valută în 2022 au fost de două miliarde de dolari”, a explicat analistul economic.
Veaceslav Ioniță a specificat că în 2014, 2015 am avut un deficit de valută de 570 și, respectiv, 230 de milioane de dolari. Cam ceea ce s-a delapidat din sistemul bancar. În 2021 deficitul de valută a fost de 566 de milioane de dolari, iar în 2022, până în luna noiembrie, de 635 de milioane de dolari. Astfel, suma totală pentru 2021 și 2022 este cu mult mai mare decât a fost în 2014 și 2015 și este din cauza războiului din Ucraina și al crizei energetice, care au creat cea mai mare presiune pe piața valutară.
Până în octombrie 2021, BNM practic nu a avut intervenții pe piața valutară. În noiembrie 2021, a vândut 237,1 milioane de dolari pentru a nu provoca o criză. În decembrie - 35,8 milioane de dolari. În ianuarie - 111,4 milioane de dolari. În februarie – 95 de milioane de dolari. În martie – 232,8 milioane de dolari, când era deja război în Ucraina. Atunci moldovenii retrăgeau bani din bănci, alții, valută cumpărau.
Ca rezultat, BNM a intervenit cu circa 763 de milioane de dolari pentru nu permite aprecierea sau deprecierea leului. După ce s-au calmat spiritele alimentate de războiul din Ucraina, moldovenii au început să vândă valuta cumpărată la începutul războiului, iar BNM a fost nevoită să procure peste 300 de milioane de dolari pentru a nu permite ca leul să nu se întărească prea tare.
„În noiembrie 2022, când din nou avem șocul energetic BNM a intervenit cu 176 de milioane de dolari. Și vine luna decembrie când din nou oferta este mai mare decât cererea. Din noiembrie 2021 și până în prezent, BNM a vândut 556 de milioane de dolari, mai mult decât a procurat, pentru a menține stabilitatea cursului. Cu toate acestea rezervele valutare au crescut. În decembrie 2022 au ajuns la recordul absolut din istoria țării – de 4,4 miliarde de dolari sau cu 572 de milioane de dolari mai mult față de începutul anului”, a spus Veaceslav Ioniță.
În 2022 suportul internațional, oferit Guvernului Republicii Moldova, se ridică la 690 de milioane de dolari. În 2021 au fost de 518 milioane de dolari. Astfel, 1,2 miliarde de dolari este suportul extern oferit în doi ani pentru depășirea crizei energetice începută în noiembrie 2021 și a crizei legată de războiul din Ucraina.
„Diferența dintre criza din 2022 și criza din 2014 este structura banilor care au venit. În 2022, 230 de milioane de dolari au fost sub formă de granturi, iar 460 de milioane de dolari - sub formă de împrumuturi. În 2014, din 390 de milioane de dolari, 288 de milioane de dolari erau granturi, iar 102 milioane – împrumuturi”, a declarat expertul.
Vorbind despre politica monetară a BNM, economistul a afirmat că a fost ridicată rata de bază la credite și au fost înăsprite condițiile de creditare. Totodată, a fost ridicată rata rezervelor obligatorii în valută, în încercarea de a încuraja trecerea economiei la finanțarea în valuta națională. În 2019, rezervele obligatorii în valută ale băncilor comerciale, depuși la BNM, erau 14%. La începutul anului 2022 au fost 30%. În prezent, băncile comerciale sunt obligate ca 45% din toți banii atrași în valută să fie depuse pe conturile BNM. Astfel, în prezent, rezervele valutare ale băncilor, menținute la BNM, se ridică la 908 milioane de dolari. În 2022 a crescut cu 319 de milioane de dolari.
Analistul economic susține că leul moldovenesc în 2022 a fost lovit de două șocuri, la baza cărora stau două elemente: politica BNM de a majora rezervele obligatorii în valută și de suportul financiar extern, de care Republica Moldova e beneficiat.