Mai mare de 15 ori decât Parisul: Un aisberg s-a desprins de banchiză în Antarctica

Mai mare de 15 ori decât Parisul: Un aisberg s-a desprins de banchiză în Antarctica

Un aisberg imens, cu o suprafață de 15 ori mai mare ca cea a Parisului, s-a desprins duminică în Antarctica, au precizat oamenii de știință britanici, potrivit Agerpres.ro.

Fenomenul nu are drept cauză schimbările climatice, chiar dacă regiunea este amenințată de creșterea temperaturilor, potrivit British Antarctic Survey (BAS).

Blocul de gheață, cu o suprafață de 1.550 de kilometri pătrați, s-a detașat de banchiză duminică în intervalul 19:00-20:00 GMT în urma unei maree de amplitudine, care a provocat extinderea unei fisuri existente în gheată, denumită Chasm-1, a precizat, într-un comunicat, organizația din domeniul cercetării zonelor polare.

În urmă cu doi ani, un aisberg de dimensiuni similare s-a format în aceeași zonă, cunoscută sub denumirea de Bariera Brunt, şi unde este localizată stațiunea de cercetare britanică Halley VI.

Glaciologii, care sunt prezenți în această regiune din noiembrie până în martie, au observat în ultimii zece ani evoluția unor fisuri de mari dimensiuni în gheață.

În 2016, BAS a decis să deplaseze stațiunea de cercetare cu circa 20 de kilometri de teamă să nu se afle pe un aisberg în derivă în urma topirii ghețurilor.

„Această desprindere era așteptată şi constituie un comportament natural în Bariera Brunt. Nu are legătură cu schimbările climatice”, a explicat glaciologul Dominic Hodgson, citat în comunicat.

Efectele încălzirii climei se fac resimțite şi pe continentul antarctic unde, anul trecut, asemenea altor locuri de pe glob, s-au înregistrat temperaturi record.

Suprafaţa banchizei a atins în februarie 2022 cele mai mici dimensiuni din ultimii 44 de ani de observaţii satelitare, a precizat recent raportul anual al programului european referitor la schimbările climatice Copernicus.

În 2021, topirea completă a unui aisberg la o distanţă de 4.000 de kilometri nord de locul unde s-a desprins de banchiză în 2017, a eliberat peste 150 de miliarde de tone de apă dulce amestecată cu nutrienţi, dând naştere unor temeri în rândul oamenilor de ştiinţă cu privire la impactul acestui fenomen asupra unui ecosistem fragil.

Reacții la acest articol
Spațiu rezervat vizitatorilor Agora.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.