Printr-o sesizare depusă la 23 decembrie, semnata de deputata Partidului Șor, Marina Tauber, aceasta menționează că Parlamentul prin decizia sa nu ar fi  argumentat necesitatea prelungirii stării de urgență și nu ar fi stabilit exact care măsuri urgente pot fi adoptate de Comisia pentru Situații Excepționale.

„La prelungirea stării de urgență, legislatorul a acceptat propunerea Guvernului fără a formula vreo obiecție sau fără să analizeze măsurile care se impun, lăsându-i Comisiei o marjă discreționară largă în acest domeniu. Acest fapt i-a permis Comisiei să adopte măsuri care nu au nimic în comun cu depășirea stării de urgență. De asemenea, la prelungirea stării de urgență Guvernul nu a argumentat în ce măsură competențele obișnuite ale Guvernului și ale Parlamentului sunt insuficiente pentru depășirea stării de urgență și dacă era necesară delegarea unor competențe lărgite Comisiei”, se arată în sesizarea depusă la Curtea Constituțională.

Mai mult, Tauber spune că hotărârea contestată la CC i-a permis Comisiei pentru Situații Excepționale să adopte mai multe dispoziții care afectează separația puterilor în stat și drepturile fundamentale ale persoanelor. De exemplu, autoarea face trimitere la dispoziții ale Comisiei prin care „a fost înlocuit administratorul întreprinderii care gestiona Aeroportul internațional Chișinău, au fost stabilite reguli de procedură referitoare la procesele de judecată, au fost instituite reguli și proceduri noi de import al țigaretelor, au fost stabilite derogări de la legislație care au afectat dreptul la libertatea întrunirilor, a fost rectificată Legea bugetului pentru anul 2022, precum și s-a stabilit o derogare de la legislație în baza căreia au fost suspendat licențele de emisie a șase posturi de televiziune”.

La 26 decembrie, magistrații de la Înalta Curte s-au pronunțat pe marginea sesizării. Astfel, la examinarea contestației s-a constatat o paritate de voturi. Prin urmare, examinarea constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului privind prelungirea stării de urgență din 1 decembrie 2022 se sistează pe baza articolelor 60 lit. f) şi 66 alin. (5) din Codul jurisdicţiei constituţionale. Decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 

AGORA precizează că 66 alin. (5) din Codul jurisdicţiei constituţionale prevede următoarele: „În cazul în care la adoptarea hotărârii privind constituționalitatea actului normativ sau a tratatului internațional se înregistrează paritate de voturi, actul normativ sau tratatul internațional se prezumă constituțional, iar cauza se sistează. În alte cazuri de paritate a voturilor se consideră că hotărârea, decizia sau avizul nu au fost adoptate, iar examinarea cauzei se sistează.