„Urmare a deciziilor adoptate de CSE, pe perioada țării de urgență au fost create mai multe mecanisme care au permis gestionarea eficientă a multor procese și domenii afectate de războiul din Ucraina. Prelungirea stării de urgență va permite utilizare acestora în continuare, cum ar fi aprovizionarea țării cu energie electrică și gaze naturale, gestionarea fluxului de refugiați, asigurarea securității în țară și atenuarea riscurilor la securitate anațională în contextul războiului hibrid”, a menționat ministra afacerilor interne, Ana Revenco.

Întrebată de prim-ministra Natalia Gavrilița de ce este necesară prelungirea stării de urgență, ministra Ana Revenco a invocat că războiul din Ucraina reprezintă o situație excepțională iar cadrul legal a fost gândit „pentru timp de pace”.

„Sunt situații excepționale, toate mecanismele, legile, instrucțiunile, actele normative, care reglementau procesele de trai în domeniul economiei, muncii, asistenței sociale, culturii, ordinii publice, au fost calibrate și gândite pe timp de pace, pentru situații de altă natură. Moldova fiind la frontieră cu un teritoriu declarat de război, suntem primii care simțim consecința complexă a acestui război, astfel încât calibrăm pe timp și  o perioadă temporară, actele normative care o să ne permită să intervenim rapid și eficient în cazuri neașteptate, astfel după ce se va finaliza acest război, anticipăm că și aceste crize ser vor opri, așa încât aceste mecanisme create prin deciziile CSE, nu vor mai fi folosite. Astăzi sunt luate pentru că au un caracter temporar, pentru a rezolva o problemă complexă, generată de războiul în Ucraina”, a explicat ministra.

Premierul Natalia Gavrilița a enumerat și câteva exemple, pentru care, în opinia sa, este nevoie de prelungirea stării de urgență.

„Prioritizăm intrarea păcurii prin Portul Giurgiulești pentru că în așa fel consumăm mai puțin gaze naturale, În perioada obișnuită nu am prioritiza un produs sau altul, sau ați dat exemplu referitor la migrație, avem acorduri internaționale, dar cn dovservăm niște fenoene de migrație ilegală intervenim cu o derogare temporară”, a afirmat Gavrilița.

Amintim că, starea de urgență pe teritoriul Republicii Moldova a fost prelungită cu încă 60 de zile. Decizia a fost luată în cadrul ședinței plenare din 1 decembrie. Pentru proiectul de hotărâre au votat 55 de deputați din fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate Decizia va intra în vigoare începând cu 6 decembrie. 

Ultima oară, starea de urgență a fost prelungită la începutul lunii octombrie. Pentru proiectul de hotărâre au votat 53 de deputați, după ce prim-ministra Natalia Gavrilița a vorbit de la tribuna Parlamentului despre motivele pentru care ar fi necesară prelungirea stării de urgență. 

Aceasta a fost prelungită și la sfârșitul lunii iulie. Atunci, cu votul a  52 de deputați din fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate a fost luată decizia de a prelungi starea cu încă 60 de zile.

AGORA amintește că și la 23 iunie s-a prelungit cu 45 de zile, cu votul a 59 de deputați din PAS.

Anterior, starea de urgență pe teritoriul R. Moldova s-a prelungit cu 60 de zile la 21 aprilie. Decizia a fost luată cu votul a 55 de deputați, în mare parte cei din majoritatea parlamentară. 

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova, pe o perioadă de 60 de zile, începând cu 20 ianuarie 2022. Pe 24 februarie 2022 aceasta a fost abrogată și a fost adoptată o nouă Hotărâre privind declararea  stării de urgență pe o perioadă de 60 de zile. Prin Hotărârea adoptată la 20 aprilie anul curent, începând cu data de 25 aprilie anul curent starea de urgență pe întreg teritoriul țării a fost prelungită cu 60 de zile.

Pentru prima oară starea de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova a fost declarată pe 17 martie 2020.