Colegiul Civil al Curții Supreme de Justiție a respins ieri recursul companiei olandeze CG Venture BV împotriva Savilux Impex. Este vorba de cazul atacului raider asupra MoldovaAgroindbank care a apărut în vizorul opiniei publice la începutul anului 2013. Astfel, prin decizia de ieri a CSJ, CG Venture BV a pierdut 4,99% din capitalul MAIB în favoarea altor companii.
Procesul pe acest caz a durat mai bine de doi ani. Cererea de chemare în judecată depusă de Savilux Impex împotriva CGVenture B.V. Olanda şi ÎCS GSER Grup SRL viza și încasarea unei datorii de 3,6 mln de euro.
Atac raider cu implicarea instituțiilor de stat?
În perioada martie-mai 2013, şapte persoane juridice străine, înregistrate în Cipru, Letonia şi Marea Britanie, au realizat tranzacții de achiziţionare a acţiunilor emise de BC „Moldova-Agroindbank” S.A., fiecare dobândind câte o cotă de participare mai mică de 5 la sută din capitalului social al băncii. Ca rezultat, persoanele juridice menţionate au obţinut cumulativ o cotă de participare de 30,23% în capitalul social al BC „Moldova-Agroindbank” S.A. Potrivit BNM, aceste tranzacţii individuale, conform legii de atunci, nu au necesitat obţinerea permisiunii prealabile din partea Băncii Naţionale.
Ulterior, grupul majoritar de acționari, conduși de Natalia Vrabie, a emis un comunicat la 27 mai 2013 în care anunța că banca este supusă unui atac cu participarea instituțiilor statului.
După anunțul oficial de la MAIB, Banca Naţională a solicitat de la noii acţionari ai băncii informaţiii oficiale despre identitatea acestora, identitatea beneficiarilor efectivi, a administratorilor, despre cotele substanțiale de participare în capitalul altor persoane juridice şi alte informații necesare pentru identificarea existenței sau inexistenței activității concertate a acționarilor respectivi.
Pe acest caz, ministrul de atunci al Justiției, Oleg Efrim, a declarant că un judecător și un executor judecătoresc ar putea fi implicați în cazul MoldovaAgroindbank.
Bătălia Vlazilor
MAIB a mai fost ținta unui atac raider în vara anului 2011. Persoane importante din UE au intervenit atunci pe lângă autoritățile moldovenești pentru ca acestea să acționeze. La 14 septembrie 2011 Curtea Supremă de Justiție a decis să anuleze decizia judecătoriei de la Căușeni, prin care un grup de acționari sloveni și olandezi au rămas fără un pachet de acțiuni de 27,5% la Moldova-Agroindbank. După decizia CSJ a urmat o serie de acuzații între politicieni, însă nici până în prezent nu se cunoaște exact cine a stat în spatele acțiunilor frauduloase de atunci. Vlad Filat arăta în direcția lui Vlad Plahotniuc, în timp ce șefii CCCEC (astăzi), care ar fi revenit PD, afirmau că Victor și Viorel Țopa ar putea fi implicați în atacul de atunci.
Vezi și aceste știri

Volodimir Zelenski a spus care este condiția necesară pentru revenirea la discuțiile cu Rusia

Șeful Poliției de Frontieră se declară în favoarea instituirii unui control vamal comun dintre Republica Moldova și România

Sondaj: 82% dintre ucraineni sunt împotriva oricăror concesii teritoriale în favoarea Rusiei
Advertoriale

Lansarea proiectului „Clean technology innovation programme for SMEs and start-ups in the Republic of Moldova (GCIP Moldova)”

Maib continuă să primească plata pentru serviciile Orange și Moldcell cu 0 lei comision la terminalele de autoservire maib
