În acest sens, IPFS vrea să pună la punct și să aducă în concordanță cu completările operate la Codul Fiscal și intrate in vigoare la 01 mai 2015, propunând un proiect de hotarâre ce vine să modifice și să completeze regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, prezentând in acest sens explicații suplimentare aferent modului de acordare a scutirilor pentru persoanele fizice străine care obțin pe parcursul anului statutul de rezident în scopuri fiscale, precum și modul de renunțare benevolă la scutirea dată.

Deși modificările si completările propuse nu vor afecta politica fiscală în vigoare la capitolul reținerii impozitului pe venit din salariu, comportând un caracter mai mult tehnic contabil, acesta prezintă importanță prin faptul ca își propun ca scop să aducă certitudine în procesul de punere în aplicare a prevederile codului fiscal, ce prevăd modul de determinare a obligațiilor fiscale, reținerea impozitului din salariu și achitarea impozitelor reţinute la sursa de plată şi prezentarea către organele fiscale şi contribuabili a documentelor privind plăţile şi/sau impozitele reţinute.

In primo, proiectul explică faptul că impozitul pe venit nu se va reține, de către angajator, din veniturile angajaților obținute din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări.

La fel, pentru ca persoana fizica rezidentă aflată în relații de căsătorie să beneficieze de dreptul la o scutire suplimentară în mărimea stabilită de 10128 lei sau după caz 15060 lei anual, pentru perioada fiscală respectivă, urmează ca soțul (soția) pe lângă condiția că acesta nu beneficiază de scutirea personală, să fie și rezident al Republicii Moldova, ceea ce înseamnă că ultimul corespunde uneia din următoarele cerințe, fie are domiciliul permanent în Republica Moldova, fie se află în Republica Moldova cel puțin 183 de zile pe parcursul anului fiscal.

Vârsta persoanei întreținute

La fel, proiectul face claritate în statutul persoanei întreținute, fiind concretizată vârsta acesteia. Astfel, conform proiectului persoana întreţinută se va considera persoana care întruneşte toate cerințele stipulate la art.35 alin.(2) din Codul fiscal, indiferent de vârsta persoanei întreținute.

O altă modificare, ce urmează sa fie aprobată, este prezentată prin faptul că dacă în prezent, în cazul în care angajatul pierde dreptul la scutiri din cauza pierderii statutului de rezident sau în cazul în care renunță benevol la toate scutirile, acesta este obligat să prezinte angajatorului, în termen de 10 zile de la data efectuării schimbărilor o cerere scrisă în forma liberă, în care va solicita neacordarea pe viitor a scutirii respective, atunci odată cu intrarea în vigoare a modificărilor propuse prima obligație devine un drept, astfel că dacă angajatul pe parcursul anului fiscal obține dreptul la scutiri, ca urmare a obținerii statutului de rezident în scopuri fiscale, acesta prezintă patronului o cerere în forma stabilită de Regulament. În cazul dat angajatorul nu efectuează recalculul impozitului pe venit angajatului de la începutul anului. Totuși, angajatul va putea să utilizeze toată scutirea anuală la impozitul pe venit prin prezentarea inspectoratului fiscal de stat teritorial a Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit. În cazul în care angajatul renunţă benevol la scutirile la impozitul pe venit, acesta urmează să prezinte angajatorului o cerere în formă liberă, în care va solicita neacordarea pe viitor a scutirilor respective.

Dreptul la scutire

De asemenea, dacă în prezent angajatul pierde dreptul la scutire pentru persoanele întreţinute dacă acestea au început să utilizeze scutirea personală în perioada fiscală de gestiune, atunci în cazul aprobării modificărilor propuse, angajatul urmează să piardă dreptul la scutire pentru persoanele întreţinute dacă acestea au primit venit în perioada anului fiscal în mărimea ce depășește scutirea personală privind impozitul pe venit în mărime de 10128 lei, sau după caz 15060 lei anual.

Odată cu operarea modificărilor propuse, trecerea scutirilor nefolosite dintr-un an în altul nu se va mai efectua numai în baza confirmării că scutirea nu a fost utilizată, prezentate de către angajat, ci în baza cererii angajatului prezentate angajatorului, care confirmă că scutirea nu a fost utilizată la obținerea altor venituri, conform modelului de cerere standard conținută la anexa nr.9 la Regulament, care într-un final va accentua responsabilitatea contribuabilului la acest capitol.

Impozitarea salariului pentru luna decembrie

Se mai propune ca salariul pentru luna decembrie a anului fiscal de gestiune achitat în luna ianuarie a anului care urmează după anul de gestiune, în conformitate cu prevederile art.44 alin.(1) lit.a) din Codul fiscal, să se impoziteze la cotele impozitului valabile la data achitării salariului.

Un aspect abordat de autorii proiectului este faptul că pentru a beneficia de dreptul la scutirea personală, în cazul în care cetățeanul face parte din una din categoriile indicate la art 33 alin. 2 Codul Fiscal, și dispune de un document care servește drept temei pentru acordarea scutirii date, dar acest document este eliberat în raioanele din stînga Nistrului, dizabilitatea va fi necesară de a fi reconfirmată de către Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei.

Cu referire la numărul de luni din anul fiscal pe parcursul cărora persoana fizică se consideră angajat, în scopul impozitării, în cazul în care persoana fizică s-a angajat pe parcursul anului fiscal, se va determina - începând cu luna următoarea lunii în care s-a angajat și nu începând cu luna în care el s-a angajat, cum este prevăzut în prezent.

Calcularea impozitului pe venit

Un alt moment, nu mai puțin important, este și stabilirea modului de calculare și declarare a impozitului pe venit în dările de seamă fiscale în situațiile în care persoanei fizice, conform hotărîrii instanței de judecată, i se achită plățile salariale pentru perioada în care acesta a fost eliberat nelegitim din serviciu.

Astfel, autorii proiectului menționează că prin completările expuse la pct.47, prevederile Regulamentul menționat se aduce în concordanță cu prevederile art.92 alin. (41) din Codul fiscal, care stabilește că în cazul efectuării corectărilor în informația prezentată conform alin.(3) al acestui articol, angajatorii sunt obligați să informeze beneficiarul plăților, în termen de 15 zile lucrătoare de la data efectuării modificării sau emiterii deciziei, asupra cazului de încălcare fiscală.

De asemenea, pentru a percepe impozitul determinat din venitul persoanelor fizice nerezidente, modelul dării de seamă fiscală, forma IRV14 se va completa cu trei surse de plată noi, și anume: Plata sub formă de dobânzi efectuată în folosul nerezidentului, Plata sub formă de royalty efectuată în folosul nerezidentului, și Alte plăţi efectuate în folosul nerezidentului prevăzute de art.71 din Codul fiscal.

Categorie nouă

La fel, în darea de seamă privind suma venitului achitat şi impozitul pe venit reţinut din acesta, se va introduce o nouă categorie: Veniturile de la transmiterea în arendă a terenurilor agricole, unde se vor reflecta veniturile achitate pentru transmiterea în arendă a terenurilor agricole.

Merită a fi menționat și faptul că prevederile anexei nr.9 la Regulamentul în cauză în care se stabilea îndrumarul de completare a fișei personale pentru angajații din domeniul tehnologiilor informaționale va fi substituit cu prevederi ce țin de modelul de Cerere a angajatului care solicită trecerea scutirilor la impozitul pe venit nefolosite pe parcursul anului, ceea ce va permite persoanelor fizice de a-și trece suma scutirilor nefolosite în perioada de gestiune pentru anul următor.

Două funcții - două fișe personale

La fel, în cazul în care angajații din domeniul tehnologiilor informaționale cumulează două funcții la una și aceeași entitate, angajatorul urmează să țină două Fișe personale: una în care se va ține evidența salariului și a impozitului pe venit obținut din activitatea în calitate de programator, și alta unde se va ține evidența salariului și a altor venituri, a impozitului pe venit care nu sunt obținute ca urmare a exercitării funcției alta decât activitatea de programator.

Proiectul este deschis pentru consultări publice până la data de 21 august 2015, fiind disponibil si pe portalul particip.gov.md, iar în caz că acesta va fi aprobat de Guvern în varianta propusă de autori, prevederile urmează să intre în vigoare la data de 01 ianuarie 2016.