Potrivit Direcţie Judiciare a Procuraturii Generale, în primele 6 luni ale acestui an, în scopul reabilitării persoanelor supuse represiunilor politice, procurorii au soluţionat 137 de cereri de reabilitare.

În baza cererilor depuse de către cetăţeni au fost întocmite şi expediate 109 certificate de reabilitare în privinţa a 142 persoane. Concomitent, procurorii au declarat la Curtea Supremă de Justiţie 33 recursuri în anulare împotriva hotărârilor judecătoreşti, adoptate în privinţa a 40 persoane, fiind solicitată casarea acestor hotărîri, încetarea proceselor penale şi reabilitarea condamnaţilor.

În cadrul examinării cererilor de reabilitare, declararea recursurilor în anulare şi studierea dosarelor de condamnare în baza deciziilor organelor extrajudiciare, procurorii au verificat şi studiat 126 dosare de deportare şi condamnare, parvenite de la MAI, SIS şi Arhiva Naţională. În total, începînd cu anul 1989 şi până în prezent.

Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice statuează că, cererea de reabilitare se depune la Procuratura Generală de persoanele care au fost: - supuse represiunilor în baza deciziilor organelor de stat judiciare sau extrajudiciare (VCK, GPU - OGPU, NKVD, MGB, KGB, procuraturile şi colegiile lor, "dvoiki", "troiki", "consfătuiri speciale", alte organe cu funcţii analoage) pentru "activitate contrarevoluţionară", "trădare de patrie", "Răspîndirea unor scorniri calomnioase ce discreditează orînduirea sovietică de stat şi obştească", pentru alte "crime de stat", pentru "încălcarea legilor şi regulilor cu privire la separarea bisericii de stat şi a şcolii de biserică", "atentarea sub formă de îndeplinire a ritualurilor religioase la persoana şi la drepturile cetăţenilor"; - condamnate pentru neachitarea impozitelor sau neîndeplinirea planului de predare a pîinii la stat în temeiul art.58, art.58-1, 58-2 din Codul penal al al R.S.S. Ucrainene (redacţia anului 1927); - internate în baza deciziilor organelor de stat judiciare sau extra judiciare în instituţii de psihiatrie la tratament forţat din motive politice, naţionale, religioase sau sociale; - internate în lagărele de concentrare sau de filtrare sovietice, condamnate la privaţiune de libertate, exilate sau trimise la muncă silnică în condiţii la limitare a libertăţii, pentru participare prin mobilizare la cel de-al doilea război mondial; - condamnate sau executate pentru eschivare, din motive politice sau religioase, de la înrolare în rândurile armatei roşii; - condamnate pentru participarea la manifestaţiile publice pentru obţinerea suveranităţii şi independenţii Republicii Moldova sau în privinţa cărora, pentru aceleaşi acţiuni, au fost intentate dosare penale şi apoi clasate fără temei de reabilitare, dacă aceste persoane nu au comis infracţiuni de drept comun.

În celelalte cazuri, competenţa de examinare a temeiniciei cererilor de reabilitare le revine Ministerului Afacerilor Interne şi instanţelor de judecată.