Potrivit ultimului sondaj de opinie realizat la începutul lunii iulie, actualul președinte este clasat pe primul loc cu 38,6%, la mare distanță de ceilalți potențiali candidați care au sub 5%.

Pentru scrutinul de pe 11 octombrie și-au mai depus candidatura Serghei Gaidukevici, eternul aspirant la postul de președinte, dar care nu-și ascunde loialitatea față de Lukașenko, liderul cosacilor din Belarus, Mikola Ulaiovici, și activista Tatiana Korotkevici.

Aceasta din urmă este prima femeie care se prezintă la un scrutin prezidențial în Belarus și în același timp singura reprezentantă a opoziției democratice.

La ultimele alegeri care au avut loc în 2010 Lukașenko a obținut peste 5 milioane de voturi, însemnând 79,67%. Scrutinul a fost marcat de proteste post-electorale care au fost suprimate dur de către poliție. Trei lideri ai opoziției au fost atunci arestați.

Din anul 2004, Președintele Belarusului nu are limita de două mandate impusă de constituție, astfel Lukașenko în cazul în care câștigă ar urma să fie președinte pentru al cincilea mandat.

Deși a dus constant o politică de apropiere față de Rusia, Lukașenko nu a recunoscut până în prezent anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia. El s-a întâlnit de mai multe ori cu președintele ucrainean Petro Poroșenko și a găzduit în luna februarie negocierile de pace dintre guvernul de la Kiev și separatiștii proruși, la care au mai participat liderii din Rusia, Germania și Franța.

Totodată printre cei mai apropiați șefi de stat se numără și președintele Moldovei, Nicolae Timofti cu care a avut mai multe întâlniri bilaterale.

Lukașenko este primul și singurul președinte al Belarusului după instituirea funcției în 1994. Până atunci, în perioada de la independență funcția principală era deținută de „președintele sovietului Suprem”, fiind ocupată de Stanislau Șușkevici până în 1994.