În legătură cu apelul Societăţii Vânătorilor şi Pescarilor (SVPM), adresat astăzi dlui Valeriu Streleţ, prim-ministru al Republicii Moldova şi transmis instituţiilor de presă, autoritatea centrală de mediu informează că prin Hotărârea de Guvern nr. 495 din 12 august 2015 a fost interzisă vânătoarea nu doar a „păsărilor acvatice şi a iepurelui de câmp”, după cum se menţionează în scrisoare, ci şi a altor specii de animale (cerb, elan, căprior) din motivul densităţii insuficiente a populaţiilor respective.

Ministerul Mediului regretă interpretarea tendenţioasă şi unilaterală a Societăţii Vânătorilor şi Pescarilor, care consideră vieţuitoarele enumerate în actul normativ sus-menţionat ca fiind eminamente destinate vânatului. Or, regnul animal aflat pe teritoriul Republicii Moldova constituie proprietatea statului, şi nu a unei asociaţii obşteşti, care pretinde a avea „140 de ani de la fondare”, deşi a fost înregistrată la Ministerul Justiţiei abia pe 05 august 1998.

Propunerile deloc dezinteresate ale SVPM, privind necesitatea deschiderii vânătorii la specia iepure de câmp, s-au dovedit a fi neîntemeiate. Conform „Concepţiei de dezvoltare a gospodăriei cinegetice naţionale”, aprobate prin Hotărârea Parlamentului nr. 1442 din 24 decembrie1997, densitatea optimă stabilită pentru fondul cinegetic naţional este de 160 000-200 000 exemplare, iar efectivul real al iepurelui de câmp a fost estimat de către specialişti la cca. 73 000 exemplare. Chiar dacă am admite supoziţia hazardată a Asociaţiei, precum că în această toamnă „o să se mărească numărul comun de iepuri până la 115-120 de mii de exemplare”, aceasta oricum nu se încadrează în limitele prevăzute de legislaţia în vigoare.

Argumentele pentru interzicerea vânătorii la speciile de păsări migratoare, de asemenea sunt bazate pe datele de evidenţă, prezentate de către Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, prin care se constată o micşorare rapidă a efectivului speciilor de păsări migratore, în special în ultimii 5 ani. Spre exemplu: la gâște - efectivul 7.065 exemplare (a. 2010), 2.658 ex. (a. 2012), 410 ex. (a. 2015); la raţe şi lişiţe: efectivul 85.470 ex. (a. 2010), 59.917 ex. (a. 2012), 17.975 ex. (a. 2015).

Totodată, conform Directivei 2009/147/CE privind conservarea păsărilor sălbatice, păsările migratoare reprezintă patrimoniul comun interstatal şi protecţia acestora de asemenea este comună. Datele oficiale ale Uniunii Europene constată o scădere rapidă a efectivului unui mare număr de specii de păsări sălbatice care se regăsesc pe teritoriul european, fapt ce reprezintă o ameninţare gravă pentru conservarea naturii.

Restricţiile privind reglementarea şi dobândirea animalelor sălbatice sunt stabilite în Directivele UE: Directiva habitate 92/42 şi Directiva Păsări 79/409, precum şi în circa 10 tratate internaţionale din domeniul biodiversităţii, la care Republica Moldova este parte, în special Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice de la Bonn, 1979 şi Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi habitatelor naturale din Europa (Berna, 1979).

Ritmul pierderii biodiversităţii în Republica Moldova este foarte rapid, exemplu în acest sens este ediţia a III-a a Cărţii Roşii (2015), care include circa 200 de specii rare şi periclitate noi de animale şi plante, inclusiv 25 specii noi de păsări (în total ed. 3-a: 427 specii, din ele 219 specii de animale). Doar un raport balanţat între reglementare şi conservare reprezintă şansa de existenţă (la nivel local şi regional) al speciilor de vânătoare. Iar stoparea pierderii biodiversităţii este obiectivul principal al Strategiei privind diversitatea biologică a Republicii Moldova pentru anii 2015-2020.

Reieşind din argumentele expuse şi condamnând poziţia intransigentă a Societăţii Vânătorilor şi Pescarilor, Ministerul Mediului respinge acuzaţiile nefondate şi îşi reiterează angajamentul protejării speciilor de animale şi păsări enumerate în Hotărârea de Guvern nr. 495 din 12 august 2015.