Potrivit surselor din cadrul CNI, de cele mai multe ori instituția a inițiat proceduri de control pe numele șefului Direcției municipale a Sănătății, Mihai Moldovanu, ex-ministrului Agriculturii, mai nou, ambasadorului Moldovei în Japonia, Vasile Bumacov, primarului Dorin Chirtoacă, președintelui Curții de Conturi, Serafim Urechean, deputatului liberal-democrat, Vladimir Hotineanu și altor funcționari.

Tot pe la CNI au trecut o mare parte din actualii miniștri, președintele Parlamentului, Andrian Candu, omul de afaceri Vlad Plahotniuc și alți demnitari de rang înalt. Cu toate acestea, șeful CNI, Anatol Donciu, a confirmat pentru AGORA că dosarele a doar două persoane cercetate de comisie au ajuns în instanță: cazul lui Serghei Țurcanu și al lui Ghenadie Rabei, primul fiind angajat al poliției, iar al doilea - primarul satului Cimișeni, raionul Criuleni.

„CNI nu-mi creează disconfort”

Chiar dacă CNI trimite cu duiumul dosare la Procuratura Generală, mulți dintre subiecții verificați de comisie se întorc pe agenda ședinței în fiecare an. Primul caz pe numele lui Mihai Moldovanu a apărut în presă pe 30 iulie 2013, când CNI a inițiat o procedură de control, scria Sănătate INFO.

Tot atunci, Moldovanu a spus că „Poate să vină tot CNI-ul la mine acasă să mă verifice. Nu-mi creează disconfort”. Pe 18 noiembrie al aceluiași an, moldovacurata.md scria că „CNI a stabilit că funcționarul n-ar fi indicat în declarația sa de avere pentru anul trecut două conturi bancare și ar fi precizat greșit cota-parte pe care o deține într-o societate comercială. Pentru aceste încălcări, Moldovanu riscă până la un an de pușcărie sau o amendă de 12 mii de lei”.

Cu toate acestea, pe data de 24 decembrie 2014, șeful Direcției sănătate a Primăriei Chișinău este din nou verificat de CNI, întrucât funcționarul nu și-ar fi declarat toate veniturile și proprietățile. Nici de această dată cazul lui Moldovanu nu a ajuns în instanță, acesta revenind pe agenda CNI deja pe data de 2 iulie 2015.

În această vară, controalele pe numele lui Moldovanu au fost inițiate după ce acesta a dat în locațiune un spațiu public pentru o societate comercială administrată de fiica lui, scrie mednews.md. Săptămâna trecută, Moldovanu a anunțat că a contestat decizia CNI și a precizat, la ședința primăriei, că în viziunea lui aceasta „este o campanie de denigrare, cuiva ceva nu-i place”.

De trei ori cercetat

Vasile Bumacov a fost chemat la CNI pe 23 august 2013 pentru că nu a depus la timp declaraţiile de avere şi interese. Dacă acest caz ar fi ajuns în instanță, risca o amendă de până la trei mii de lei, scria acum doi ani politik.md. Peste un an, pe 23 octombrie 2014, numele lui Bumacov a apărut din nou pe agenda CNI, de data aceasta pentru a-i examina corectitudinea declarării veniturilor și proprietăților pe anul 2013. În același an, RISE Moldova a scris că ministrul Agriculturii de atunci ar avea o rețea de afaceri încurcată în mai multe întreprinderi cu profil agricol.

Doi ani mai târziu, pe 19 februarie 2015, CNI a dispus încă o inițiere de control în privinţa deja ex-ministrului Agriculturii. Potrivit jurnal.md, membrii CNI l-au suspectat că, în perioada mandatului său, ar fi încălcat regimul juridic al conflictului de interese. Asta deoarece copiii săi, Diana şi Vitalie Bumacov, ar fi activat în cadrul unor instituţii subordonate ministerului. Nici cazul lui Bumacov nu a ajuns în instanță.

Cauze clasate și controale fără finalitate

Vladimir Hotineanu a fost suspectat că nu a declarat cota parte din SRL-ul „Farmsintez” pe data de 3 octombrie 2013, însă cauza a fost clasată întrucât CNI nu a găsit nereguli. Un an mai târziu, pe 7 noiembrie 2014, ar fi încălcat regimul regimului juridic al incompatibilităților, iar pe 28 mai 2015 riscă să rămână fără mandat de deputat. CNI a depistat că Hotineanu ar deține funcția de șef al catedrei Chirurgie de la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, în timp ce deține și mandatul de parlamentar - funcții considerate incompatibile.

Serafim Urechean și Dorin Chirtoacă au apărut pe agenda CNI de minim două ori. Urechean a intrat în vizorul membrilor din comisie pe motiv că nu şi-ar fi declarat întreaga sa avere pe 16 ianuarie 2014, după care, deja în mai 2015 a fost bănuit că a folosit mașina de serviciu în scopuri personale. Niște oameni nebuni pot să ia o astfel de decizie. Nu eram în afara orelor de serviciu. M-am întâlnit în localul respectiv cu niște persoane din Italia și am discutat”, a spus atunci președintele Curții de Conturi. Pe numele lui Chirtoacă au fost inițiate controale în baza unei sesizări depuse de Mişcarea Refugiaţilor Transnistreni pe 20 februarie curent, dar și pe 8 mai 2015. Ulterior Cauzele au fost clasate.

„Eficiența CNI este redusă la minim”

Șeful CNI, Anatol Donciu, spune că reapariția unor oameni pe agenda zilei este pentru el o problemă. „Eu sunt împotriva acestei situații, pentru că miroase puțin a persecutare. E o situație și pentru mine interesantă, dar până la urmă plasarea pe ordinea de zi este o decizie de comun acord a Comisiei. Adesea se întâmplă o dublare. Eu pledez pentru reorganizarea instituției, fiindcă, în esență, se promovează niște decizii care nu sunt bazate pe lege”, a declarat Donciu pentru AGORA. „Noi trimitem foarte multe dosare la Procuratura Generală, dar ele toate revin cu răspunsul de refuz în urmărirea penală. Situația în care se află acum legislația, nu permite organelor să transmită dosare în judecată. Trebuie organizate nu doar instituțiile, ci și tot sistemul legislativ, iar asta trebuia făcut vreo doi ani în urmă. Acum eficiența CNI este redusă la minim, fiindcă legislația este imperfectă”, a mai adăugat șeful CNI.