"Ce pot eu să spun atunci când premierul îi transmite Guvernatorului prin presă să țină leul stabil până vine FMI? Asta după ce tot el a anunțat că leul ar putea ajunge la 40 de lei. Ce să spun eu în această situație? Țin leul, și după ce vine FMI ce fac? Îl las? Cine să-l țină? Ce să înțeleagă piața? Se creează o înțelegere greșită că la BNM există două butoaie legate de cursul valutar: sus și jos. În Moldova cursul valutar este stabilit de piață și doar ea poate găsi un echilibru", a spus Drăguțanu vădit indignat. 

Premierul și informațiile confidențiale 

La fel, Drăguțanu a ținut să se refere și la un alt episod. "Un alt element ține de investigația KROLL. Pentru mine a fost o noutate să aud în presă că prețul cerut de KROLL este prea mare. Eu nu știu cum premierul a ajuns la asemenea concluzii. Oferta KROLL se referea la un anumit scenariu. Există și alte alternative, dar premierul a preferat să iasă la rampă să anunțe informații confindențiale din oferta KROLL, că vine să ne jupoaie. Cum poți acuza KROLL că sunt scumpi când negocierile nici nu s-au finalizat", a spus sursa.

Kroll merge mai departe

"De altfel, la discuțiile pe care le-am avut săptămânile trecute, dl prim-ministru nu a dorit să participe și el. KROLL a declarat că va veni cu o nouă ofertă referitor la structura veniturilor lor. KROLL au fost drăguți cu noi, dar a fost o situație jenantă. Care a fost intenția dlui premier cu aceste declarații? Să-i facă pe cei de la KROLL să se retragă? Uite că nu merge. Kroll nu numai că nu s-a retras, dar va veni cu propuneri privind începerea învestigațiilor", a mai spus Drăguțanu. 

Atacat de partidul care controla BEM

Șeful Băncii Centrale a mai spus că atacurile în adresa BNM vine din toate părțile. „Culmea, vin și din partea partidelor care sunt direct responsabile de ce s-a întâmplat la Banca de Economii, inclusiv din partea partidului care a avut în toți acești ani portofoliul la Ministerul de Finanțe, care a administrat BEM în perioada anilor când s-au format schemele de mari hoții. (...) Am cerut instituțiilor abilitate să intervină. Mărturie sunt numeroasele scrisori trimise. Interesant este că atacurile în adresa BNM s-au intensificat după ce în presă au început să apară mai multe detalii referitor la furtul de la Banca de Economii”, a conchis Drăguțanu. 

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!