Potrivit raportului Băncii Mondiale, în prima jumătate a anului a avut loc o redresare mai puternică decât cea prognozată a exporturilor nete care a dus la o creştere surprinzător de puternică, însă în a doua jumătate a anului anticipăm o recesiune ca urmare a recoltei slabe şi a şocurilor negative din partea cererii şi a remiterilor. În 2016, se preconizează o redresare lentă a economiei, cu riscuri macroeconomice sporite şi reforme structurale critice care necesită a fi implementate. Evoluţiile economice recente Creşterea a încetinit până la valoarea de la 3,6 % în prima jumătate a 2015, de la 4,6 % în 2014, ca urmare a scăderii cererii şi a remiterilor de la partenerii din est. În rezultatul deprecierii ratei de schimb, exporturile nete au constituit principalul stimulent al creşterii, contribuind cu 3,9 %. Între timp, reducerea remiterilor aproape că a stopat creşterea consumului, iar creşterea modestă a investiţiilor fixe a fost integral compensată de reducerea stocurilor. Rata inflației în creştere şi a depăşit ținta stabilită de banca centrală, fapt ce a determinat Banca Naţională a Moldovei să-şi înăsprească semnificativ politica. Rata inflaţiei pentru 12 luni a depăşit în martie valoarea ţintă de 5±1,5 procente şi a crescut cu 12,6 % în septembrie 2015. Deprecierea Leului a rezultat în preţuri de import mai mari, iar împrumuturile de urgenţă acordate celor trei bănci aflate în dificultate au dus la o majorare a lichidităţii din sistem. Pentru a face faţă situaţiei, comparativ cu începutul anului, Banca Naţională a majorat rata dobânzii de bază cu 13 %, până a 19,5 % şi a înăsprit nivelul rezervelor obligatorii în monedă naţională. Recesiunile din Ucraina şi Rusia au afectat exporturile și remiterile.Exporturile spre Rusia s-au înjumătăţit, România devenind cea mai mare piaţă de export pentru Moldova. Totuşi, scăderea importurilor a compensat pe deplin reducerea exporturilor. Remiterile s-au redus cu 27 de procente în prima jumătate a 2015, ceea ce a dus la creșterea deficitului de cont curent până la 8,7 procente din PIB, de la 7,4 procente înregistrat anul trecut. În rezultat, de la începutul anului moneda naţională a pierdut aproape o pătrime din valoare faţă de dolar, în timp ce rezervele valutare s-au redus cu 17 procente (preponderent în primul trimestru pentru a plafona deprecierea necontrolată), deşi încă acoperă3 luni de importuri. Datoria externă s-a majorat până la 90%din PIB. Guvernul se confruntă cu presiuni fiscale sporite datorate reducerii asistenţei externe şi colectărilor fiscale. În ianuarie-august 2015, deficitul public a fost de 1,3 procente din PIB, însă Guvernul a trebuit să raţionalizeze cheltuielile pentru a le ajusta la finanţarea disponibilă. Din cauza costurilor mai mari ale împrumuturilor, încasărilor vamale reduse şi asistenţei externe reduse, guvernul a restricţionat achiziţia de bunuri şi servicii. Pentru anul 2015, prognozăm o reducere a economiei Moldovei cu 2 %, ca urmare a recesiunii din a doua jumătate a anului, după care va urma o redresare modestă în 2016. Din cauza temperaturilor ridicate care au determinat o reducere de ordinul a zecilor a producţiei vegetale, a recesiunilor profunde prognozate a partenerilor estici şi a politicii monetare înăsprite este posibil ca economia să se contracteze cu 6 procente în a doua jumătate a anului 2015. Reducerea cu 20 de procente a remiterilor şi expansiunea slabă a creditelor interne va duce la contractarea cererii interne. În 2016, economia Moldovei îşi va redobândi ritmul de creştere. Redresarea economică lentă prognozată în valoare de 0,5 procente va fi constrânsă de fluxurile încă reduse de remiteri, consumul limitat, costurile ridicate la credite şi de tarifele mai mari la energie pe piața internă. Exporturile nete sunt previzionate a fi principalul factor de creştere, având în vedere ajustările ratelor de schimb şi a reorientării comerţului de la ţările CSI. Majorarea demult aşteptată a tarifelor la utilităţi va ţine inflaţia,pentru anii 2015-2016, peste valorile ţintă stabilite. Cu o economie mai slabă, presiunile fiscale vor persista din cauza cheltuielilor curente ridicate, a recunoaşterii costului asociat cu băncile falimentare şi a sprijinului bugetar extern redus.