Felicia Nedzelschi
Sărbătoarea orașului Chișinău nu i-a prins pe mulți dintre „locatarii” săi din piatră. Agora și-a propus să găsească „veteranii” construcțiilor din municipiu, cele care au fost ridicate printre primele, dar care au rezistat până astăzi, învingând timpul și intervențiile umane. „Străbunica” tuturor este Biserica Măzărache, cea de la care se deapănă firul istoriei arhitecturii urbane.
1. Biserica Măzărache
Biserica a fost ridicată în 1752, iar istoria îl indică drept ctitor pe pârcălabul Chişinăului Vasile Mazarachi. Dacă acum ea este tupilată printre blocuri enorme, pe vremuri locașul era cea mai înaltă construcție din zona oraşului Vechi. Istoria și timpul și-au lăsat amprenta asupra bisericii, schimbând esențial arhitectura și interiorul.
Chiar dacă este cea mai veche clădire care s-a păstrat în Chișinău, autenticitatea ei a fost știrbită prin teracota pusă în curte și bare de metal ca în centre comerciale.
Începând cu anul 1956, Biserica Mazarache aparține credincioșilor de rit vechi rus care au adus propriile icoane și au modificat pridvorul, făcându-l separat pentru bărbați și femei.
2. Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena
A doua în top este Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena, ridicată în 1777, inițial un mic locaș al satului Visterniceni. Cu timpul, sătucul s-a transformat în sectorul Râşcani al capitalei, iar pe teritoriul cimitirului lângă care se înălța cândva biserica a fost construit …Circul.
3. Casa-muzeu Pușkin
Știați că Aleksandr Pușkin a început să scrie „Evgheni Oneghin” la Chișinău? Capodopera rusă a fost începută într-o căsuță de pe strada Anton Pann, în anii 1820. Locuința în care a creat marele poet rus a aparținut negustorului Ivan Naumov, iar acum este cunoscută drept Casa-muzeu Pușkin, una dintre cele mai vechi clădiri din oraș.
4. Casa negustorului Mihalache Cațica (Loja Masonică)
La câteva cartiere distanță de Casa-muzeu Pușkin, pe o stradelă lăturalnică, se află casa de altădată a negustorului grec Mihalache Caţica. Aceasta a avut o istorie foarte bogată, fiind și sediul Lojăi Masonice din Chișinău, iar acum aici își are sediul Editura Litera din Chișinău.
Editura are planuri mari pentru sediul lor vechi de două secole. Primele lucrări de renovare au fost deja făcute: s-a instalat o poartă în stil maramureșan, iar acoperișul și beciul rămase aproape intacte de la construcție vor fi reamenajate la anul.
5. Moara Roșie
Probabil cel mai nedreptățit monument istoric al Chișinăului este fosta clădire a Morii de Aburi din capitală. Chiar dacă se înalță pe o stradă care îi poartă numele, moara roșie se află într-o stare avansată de degradare. Chiar dacă făcea parte dintr-un complex industrial, ea a fost lăsată singură și izolată de blocuri noi.
Moara a fost ridicată în 1884, a trecut printr-un incendiu, i-au fost adăugate două niveluri în secolul XX, dar schimbările prin care a trecut nu au renovat-o ci au distruso. Ion Ștefăniță spune însă că există o soluție pentru vechea moară.
Nu le-au ajuns bani din buget
Guvernul Republicii Moldova a vărsat, în 2015, peste 352 milioane de lei în conturile Ministerului Culturii. Cu toate acestea, pentru renovarea monumentelor istorice, potrivit lui Ion Ștefăniță, au fost oferite 5 milioane de lei, însă expertul spune că obiectivele vizitate de noi nu au primit nici un bănuț. În total, în Municipiul Chișinău sunt aproape 1000 de clădiri cu statul de monumente istorice.
Vezi și aceste știri
Gazul din Moldova, la fel de scump ca în Suedia. Cât costă un metru cub la vecini și în alte țări de pe continentul european
Scholz şi Macron, într-o discuție la telefon cu Putin: I-au cerut „negocieri directe serioase” cu Zelenski
