Banca Mondială: Rată redusă a TVA pentru agricultorii moldoveni favorizează gospodăriile bogate

Banca Mondială: Rată redusă a TVA pentru agricultorii moldoveni favorizează gospodăriile bogate
Foto: farmbiz.co.za


Banca Mondială a efectuat un studiu al eficienței cheltuielilor statului, în ceea ce privește susținerea financiară sectorului agricol. Autorii studiului releva mai multe părți ineficiente ale bugetelor alocate.

Agricultura Republicii Moldova reprezintă 14 la suta din PIB-ul și angajează 25 % din forța de muncă; împreună cu prelucrarea produselor agricole, sectorul generează mai mult de 20 % din PIB. În timp ce dimensiunea sectorului agricol este unul dintre cele mai mari din Europa, el este comparabil cu alte țări cu același nivel al veniturilor. Expunerea mare la șocurile externe este amplificată și de șocurile climaterice care afectează agricultura și sporește volatilitatea creșterii economice. Sectorul este un motor pentru creșterea economică și reducerea sărăciei.

În Moldova susținerea statului pentru agricultură include cheltuieli bugetare directe precum și cheltuieli fiscale (acestea fiind costul avantajelor impozitare) și atinge cota de 2 % din PIB. Prima componentă a bugetului agricol - cheltuielile directe - constituie circa 1.4 % din PIB sau 3.6 procente din bugetul public total - aceste cote sunt mai înalte decât în multe țări din Europa și Asia Centrală, inclusiv în noile state membre UE precum România și Bulgaria.

Cheltuielile directe în agricultură includ trei componente de bază care dețin cote relativ egale în buget: serviciile, subvențiile și programele donatorilor. Structura bugetului agricol reflectă cele trei priorități ale Strategiei Naționale pentru agricultură și dezvoltare rurală și este aliniată la obiectivele Guvernului în sector. Toate programele majore ale donatorilor sunt incluse în bugetul public, și cota acestora a crescut semnificativ în ultimii ani majorându-se cu 0.4 puncte procentuale din PIB în perioada 2010-2013.

Structura subvențiilor agricole s-a îmbunătățit esențial în ultimii cinci ani- în prezent peste 90 % din subvenții sunt direcționate către investiții, astfel stimulând introducerea tehnologiilor noi în sector. Subvențiile curente, pe de altă parte, deși nu sunt costisitoare (mai puțin de 10% din bugetul subvențiilor) nu sunt prea eficace. O problem majoră valabilă pentru toate subvențiile este nivelul scăzut de integrare a fermierilor mici și mijlocii în programele de subvenționare. Subvențiile recurente actuale indică o eficiență scăzută și lipsa unui impact de lungă durată asupra sectorului. Cererea redusă la unele programe nu justifică costurile administrative. Există rapoarte că în cazul programului de asigurări în agricultură se înregistrează practici frauduloase.

„Cifra de aproximativ 500 de milioane lei alocată subvenționării agriculturii nu este atât de mare, dar raportată la PIB, în comparație cu țările vecine, este o cotă destul de mare. Studiul spune că am putea face mai multe lucruri utile cu bugetul alocat, fiindcă multe din cheltuieli nu sunt eficiente. Problema nu este în fonduri mici, ci în ineficiența lor ”, remarcă autorul studiului.

Serviciile reprezintă cel mai mare articol bugetar în cheltuielile agricole dar și cel mai problematic din punct de vedere a eficienței și impactului asupra sectorului. Serviciile agricole de bază sunt prezente în Moldova pentru a servi necesitățile sectorului privat de fermieri, dar eficacitatea majorității serviciilor oferite în prezent este îndoielnică din cauza ineficiențelor structurale profunde înrădăcinate în sistemele existente.

Aceasta se referă în primul rând la serviciile primare cum sunt Cercetările și Învățământul, care sunt articole bugetare mari, dar oferă o valoare scăzută sectorului din cauza deficiențelor sistemice și metodelor învechite.

Serviciul de prevenire a grindinei operat din bani publici reprezintă un articol bugetar destul de mare și în creștere, dar beneficiile acestui sistem nu sunt clare - nu există evidență științifică la nivel global că grindina poate fi combătută prin metodele utilizate. Serviciul de administrare a sistemelor de irigare de asemenea are o eficiență joasă deoarece resursele publice se utilizează pentru salvgardarea unui sistem practic neoperațional. Problema de bază a Serviciului de Testare a soiurilor noi de plante constă în mandatul acestuia de a testa în mod obligatoriu soiurile noi, înainte de a accepta (sau nu) vânzarea acestora pe piața locală - această restricție tergiversează accesul fermierilor la soiuri moderne și practic îi dezavantajează în raport cu fermierii europeni.

„Cu bugetul care este alocat agriculturii se poate face mul mai mult. Bugetul alocat agriculturii trebuie să orientat pe micii agricultori sau pe încurajarea inovațiilor și modernizarea economiei”, consideră declară Alexander Kremer, directorul de țară al Băncii Mondiale.

Eforturile Guvernului în vederea îmbunătățirii cheltuielilor directe în agricultură trebuie să include trei tipuri de acțiuni: reduce, reformează sau majorează finanțarea.

•Examinarea reducerii sau întreruperii alocărilor în următoarele domenii: (i) reducerea programelor investiționale mari prin restrângerea domeniilor de aplicare cu accentul pe inovare; (ii) încetarea programelor “vechi” (care sunt în derulare un timp îndelungat); (iii) reducerea ratelor subvențiilor și introducerea/reducerea plafoanelor la sumele subvențiilor în scopul sporirii accesului și reducerii distorsiunilor de piață; (iv) eliminarea -treptată sau imediată -a programului suspect de asigurări în agricultură precum și a serviciului anti-grindină; (v) pe termen mediu trebuie examinata opțiunea de oferire a subvențiilor curente doar producătorilor mici și mijlocii.

•Serviciile agricole învechite trebuie reconceptualizate și reformate. Cercetările agricole sunt primele ce trebuie reformate și modernizate. Învățământul agricol de asemenea necesită modernizare pentru a-și ajusta oferta la cererea actuală a pieței de muncă. Instituțiile care administrează serviciul de irigare și cel de testare a soiurilor noi de plante necesită o revizuire a rolurilor și funcțiilor alocate pentru a servi mai bine necesitățile sectorului privat.

•Programele recomandate pentru a fi majorate datorită importanței lor pentru sector și/sau rezultatelor pozitive obținute până la moment sunt programele/subvențiile de management a riscurilor în agricultură precum și subvențiile de tip “smart” care promovează utilizarea tehnologiilor inovative. Majorarea finanțării serviciului de extensiune este necesară pentru a fortifica competențele și a spori nivelul de acoperire a acestui serviciu important. Totuși, aceste majorări trebuie implementate în cadrul bugetului agricol actual din cauza spațiului fiscal limitat.

Cheltuielile fiscale în agricultura Moldovei nu sunt eficiente și regresive. Agricultura primește un tratament fiscal extrem de favorabil în mărime de 0,6 la sută din PIB, cea mai mare fiind contribuția cotei TVA reduse, urmate de impozitul pe venit și contribuțiile sociale. Tratamentul fiscal favorabil în privința veniturilor și bunurilor imobile este de natură să încetinească restructurarea agriculturii și distorsionante pe termen lung. Cotele reduse pentru contribuțiile din sănătate pentru fermierii individuali și ratele de impozitare reduse pentru fermierii corporativi sunt susceptibile de a afecta deciziile agricultorilor pentru a rămâne în industrie și încetinesc transformarea structurală a economiei. Mai mult decât atât, sistemul actual de impozitare a bunurilor imobiliare, inclusiv transferurile de proprietate, poate întârzia ieșirea din sector și crește impedimentele la intrarea pe piață, în special pentru străini.

De asemenea, concesiile TVA pentru intrările agricole (de exemplu, investiții și tractoare) nu sunt justificate de disfuncționalitatea pieței și sunt susceptibile de a avea un cost economic prin schimbarea modelului de producție. Există, de asemenea, dovezi că o rată redusă a TVA pentru produsele agricole este regresivă și este favorizează mai mult gospodăriile mai bogate, astfel nu îmbunătățește distribuția veniturilor .

Cheltuielile fiscale ar putea fi reproiectate pentru a aborda mai eficient provocările din sectorul agricol. Opțiunile sunt pentru a elimina elementele de descurajare legate de investițiile de capital, consolidarea agricolă, utilizarea terenuri lor, și concesiile pentru venituri și pentru a crește acoperirea socială pentru a ajuta la atenuarea impactului negativ asociat. Propunem introducerea compensații pentru capital sau creditele fiscale,similar cu cel folosit în țările OCDE. Pentru a finanța aceste măsuri, guvernul poate să revină la rata impozitului pe venit de 12 la sută pentru întreprinderile agricole și să elimine scutirea TVA pentru utilaje și tractoare. Propunem oferirea de stimulente pentru o mai bună utilizare a terenurilor prin eliminarea limitării la achiziția de terenuri de către străini; estimare eficientă a pământului și proprietăților, măsură vitală pentru adoptarea impozitării bazate pe valoarea bunurilor; și introducerea unui impozit special pe terenurile necultivate. Introducerea unui impozit forfetar bazat pe cifra de afaceri cu o presiune fiscală și costuri de conformare mici, pentru a aduce agricultorii cu venituri reduse în baza de impozitare și  de ai capta cu o asistența socială țintită și eficientă. Limitarea descurajării de ieși din sectorul agricol prin eliminarea cotizațiilor reduse de asistență socială. Reintroducerea unei rate unice aTVA pentru produsele agricole (asigurând în același timp o compensație adecvată pentru gospodăriile cu venituri reduse) pentru a ajuta la limitarea ineficienței în producție și a costurilor de administrare fiscală înalte. Efectul net al acestor măsuri sunt estimate la 500 de milioane de lei, sau 0,5% din PIB.

„Cea mai mare problem în suportul agriculturii nu este subvenționarea, care este partea cea mai eficientă  și cea mai vizibilă, ci scutirile din agricultură și taxele reduse. Astfel, dacă vor fi reduse sau suprimate părțile ineficiente, ar exista posibilitatea de a majora părțile eficiente și o mai bună targetare a suportului”, afirmă Ruslan Plontkivsky, economist superior al Băncii Mondiale pentru Republica Moldova

Dacă tot ai ajuns aici...

...înseamnă că ți-a plăcut articolul sau te preocupă subiectul. Noi vrem să venim cu cât mai multe articole pe care să le citești până la final. Acum le poți spune direct jurnaliștilor din redacție ce vrei să citești și în ce format.

Noi păstrăm jurnalismul AGORA deschis tuturor. Nu avem în spate oligarhi sau politicieni și nimeni nu-i dictează editorului cum să scrie despre un subiect sau altul. Sprijinul tău ne va ajuta să ne păstrăm această independență. Orice contribuție, oricât de mare sau mică, este extrem de valoroasă pentru noi.

Sprijină AGORA astăzi cu doar 98 de lei. Mulțumim.

Vezi și aceste știri
Cum au încercat rușii să „recupereze” Basarabia în 1924: Răscoala de la Tatarbunar și procesul celor 500 (2)

Cum au încercat rușii să „recupereze” Basarabia în 1924: Răscoala de la Tatarbunar și procesul celor 500 (2)

Romeo Lopotencu, demis în toamna anului trecut, restabilit în funcția de directorul al Red-Nord

Romeo Lopotencu, demis în toamna anului trecut, restabilit în funcția de directorul al Red-Nord

Afganistan: Peste 100 de jurnaliști cer ajutorul comunității internaționale pentru sprinjinul libertății presie

Afganistan: Peste 100 de jurnaliști cer ajutorul comunității internaționale pentru sprinjinul libertății presie

Advertoriale
Castel Mimi – legenda locului care scrie istorie, la Bulboaca, de 5 ani (FOTO)

Castel Mimi – legenda locului care scrie istorie, la Bulboaca, de 5 ani (FOTO)

De ce aeroportul din Lukla este cel mai primejdios din lume și cum moldovenii au vopsit ouă în Nepal, de Paște. Istoriile documentarului MyEverest

De ce aeroportul din Lukla este cel mai primejdios din lume și cum moldovenii au vopsit ouă în Nepal, de Paște. Istoriile documentarului MyEverest

Cine sunt experții internaționali, invitați la „Moldova ICT Summit 2021: The Future of Digital”

Cine sunt experții internaționali, invitați la „Moldova ICT Summit 2021: The Future of Digital”

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
    Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
  • Oameni ca tine | Un cuplu de la Ialoveni a pus pe roate o afacere creativă: „În dragoste și în business toate căile sunt bune”
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Tărț la PAS. Analizăm promisiunile noii majorități parlamentare și cât de reale sunt acestea (AUDIO)
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Viața de deputat, între glamour și birocrație. Discuție cu fostul parlamentar Vadim Pistrinciuc (AUDIO)
  • De la 11, cu Veaceslav Platon despre promisiunile electorale ale lui Veaceslav Valico
Cele mai populare
  • 1
    Au refuzat să lucreze acolo unde au fost repartizați, așa că au fost obligați, de stat, să restituie banii pentru anii învățați. Avocatul Poporului ia apărarea absolvenților Academiei Militare
  • 2
    Testamentul Prințului Philip al Marii Britanii va rămâne sigilat timp de 90 de ani
  • 3
    Autoritățile locale din Cupcini vor aloca 200 mii de lei pentru un bust în memoria primarului socialist Ivan Ostaficiuc (DOC)
  • 4
    Gazprom, suspectat de manipularea pieței de gaze. Un grup de europarlamentari cer anchetarea companiei
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.