Ponderea mărcilor comerciale străine înregistrate în țara noastră până la finele 2014, este de circa 86%. Experții din sector declară că acest fapt nu trebuie privit ca ceva negativ, fiindcă atestă interesul investitorilor străini pentru țara noastră.
La finele anului 2014 AGEPI a înregistrat 93324 mărci comerciale, din care: 13214 mărci înregistrate de titularii naționali și 80110 mărci înregistrare de titulari străini (inclusiv 66760 mărci parvenite pe calea internațională).
Astfel, în medie pe întreaga perioadă, ponderea mărcilor autohtone care au obținut protecție este de circa 14%, respectiv cele străine au o cotă majoră de circa 86%.
Numărul mărcilor comerciale autohtone înregistrate în țara noastră este mai mare în raport cu cele originare din alte țări, cu excepția Germaniei, care are cele mai multe mărci protejate în Republica Moldova - 17116 (sau aprox. 15764, dacă corectăm datele cu numărul cererilor internaționale respinse), inclusiv 2833 - prin continuarea efectelor încă din URSS.
Originea mărcilor protejate pe teritoriul Republicii Moldova
*informația este orientativă, deoarece pentru mărcile depuse pe cale internațională au fost luate datele privind numărul cererilor, care este aprox. cu 8-10 % mai mare decât nr. mărcilor protejate.
Mărcile străine înregistrate în Moldova sunt originare din 110 țări, dacă este cumulată procedura națională și cea internațională.
„Faptul ca sunt mai multe mărci din străinătate nu trebuie privit ca ceva negativ, deoarece acest fapt atesta interesul investitorilor, producătorilor și comercianților străini față de piața din Republica Moldova, precum și un grad mai mare de conștientizare a faptului că proprietatea intelectuală este un bun ce necesită a fi protejat.
Numărul mărcilor autohtone este în strânsă corelație cu activitatea economică a țării. Aceasta fiind la un nivel scăzut, și numărul mărcilor este corespunzător. Ponderea cea mai mare a cererilor de înregistrare a mărcilor autohtone se referă la serviciile clasei 35 (servicii comerciale etc.) și produsele claselor 05 (produse farmaceutice) și 33 (băuturi alcoolice), adică reflectă domeniile activității economice reale”, afirmă vicedirectorul general al AGEPI, Svetlana Munteanu.
Ea mai spune că numărul mic al cererilor depuse și mărcilor autohtone înregistrate în perioada 1993-2002, când solicitanții autohtoni nu cunoșteau încă suficient despre necesitatea protecției mărcilor. Acest fapt își pune amprenta pe ponderea medie a acestora pe întreaga perioadă. Nu trebuie de asemenea de neglijat faptul, că un număr mare de mărci străine depuse pe cale națională și internațională și-au continuat efectele încă din URSS, astfel, de către solicitanții străini doar pe parcursul anilor 1993-1994 au fost depuse spre protecție 11496 de mărci, majoritatea dintre acestea prin continuarea efectelor (în prezent mai sunt 6717 de asemenea mărci internaționale), remarcă vicedirectorul general al AGEPI.
Ponderea mai mare a mărcilor străine este caracteristică și pentru alte țări. Astfel, în România ponderea cererilor autohtone în raport cu numărul cererilor depuse de solicitanți străini, în perioada 2013-2014, a fost în jur de 30 %.