După demiterea prim-ministrului Valeriu Streleț, acesta nu mai poate fi în această funcție datorită precedentului creat de Curtea Constituțională în 2013. Declarația a fost făcută de Valeriu Streleț în timpul emisiunii INTERPOL de la TV7. Streleț se referă la decizia din 22 aprilie a Curții Constituționale prin care un prim-ministru demis pentru corupție nu poate continua cel puțin mandatul interimar.
Anterior, Președintele Curții Constituționale, ALexandru Tănase declara despre decizia care a creat precedentul că „această hotărâre a stabilit niște principii ale statului de drept care trebuie luate în considerare în toate deciziile importante care se adoptă în țara noastră. În sens mai îngust nu vreau să comentez”.
Sub incidența precendentului creat de Curtea Constituțională ar cădea și Valeriu Streleț. „Mâine cum prezint demisia nu o să mai pot să fiu în funcție”, a declarat Valeriu Streleț.
Astfel Președintele Nicolae Timofti ar urma să desemneze un prim-ministru interimar din rândul celor patru vice-prim-miniștri. Este vorba de Stephane Bride, Natalia Gherman, Victor Osipov și Gheorghe Brega. Încă nu se știe decizia PLDM în privința oamenilor din ministere, dacă vor renunța la funcția interimară.
Interimat lung.
Constituția prevede că alegeri nu pot avea loc în ultimele 6 luni de mandat a președintelui țării, astfel că chiar dacă în următoarele trei luni nu va fi numit un Guvern, Parlamentul nu poate fi dizolvat mai devreme de luna martie a anului viitor.
Amintim că la 5 martie 2013 Guvernul Republicii Moldova, condus de premierul Vlad Filat, a fost demis ca urmare a unei moțiuni de cenzură inițiate de PCRM. Moţiunea a vizat Guvernul in corpore.
În hotărârea din 22 aprilie 2013 Curtea Constituţională a stipulat că desemnarea în calitate de prim-ministru a unei persoane care a deţinut această funcţie şi a fost demisă prin moţiune de cenzură pentru suspiciuni de corupţie este contrară principiilor statului de drept. Magistrații CC nu s-au expus însă în privinţa celorlalţi membri ai Guvernului.
