Poziția Gazprom-ului pe piața de gaze în țările post-sovietice s-a schimbat de la sigură la ambiguă în ultimii cinci ani. Ucraina și-a redus considerabil importurile de gaz rusesc, în timp ce Republica Moldova și Lituania au stabilit legături cu furnizorii alternativi fapt ce ar putea potențial slăbi exporturile din partea Gazprom-ului. Între timp, două state post-sovietice, cu o linie a politicii externe apropiată de Moscova, este vorba de Belarus și Armenia, achită un preț mai mic și vor rămâne probabil în anii următori piețe stabile pentru Gazprom. Despre asta se spune într-un articol de analiză scris de Ingerid M. Opdahl pentru „Center for Security Studies” din Elveția, transmite Agora.
„Livrările Gazprom-ului către statele post-sovietice, cu excepția Ucrainei, au fost relativ stabile în ultimii cinci ani, și au constituit în jur de 33 de miliarde de metri cubi. Belarus importă în jur de 20 miliarde metri cubi pe an, iar acum este cel mai mare client al Gazprom-ului în spațiul post-sovietic. Kazahstan și-a crescut recent achizițiile de gaze naturale de la Gazprom și a importat aproximativ 5 miliarde de metri cubi în 2014”, spune Opdahl în articolul său.
Potrivit acesteia, „printre piețele mai mici (de până la 3 miliarde metri cubi anual) se numără statele baltice, Armenia, Georgia și Republica Moldova dependente sută la sută de importurile de gaze, în care gazul acoperă de la 10 la sută (Estonia) la circa două treimi (Armenia și Republica Moldova) din consumul total de energie”.
„În ceea ce ține de clienții săi mai mici din spațiul post-sovietic, inclusiv Republica Moldova, Gazprom-ul își recuperează datoriile mai vechi la gaz prin preluarea în acțiuni a rețelelor de gaze. În termeni de afaceri, acest lucru a fost o strategie eficientă. Unde nu au fost achitate datorii în numerar, sau prin barter de bunuri, preluarea infrastructurii energetice a fost a doua cea mai bună opțiune”, consideră expertul.
„Potențialul de concurență pentru Gazprom de la alți furnizori ruși rămâne foarte limitat în regiunea post-sovietică. Prin urmare, problema principală a Gazprom-ului nu este concurență din partea furnizorilor ruși alternativi, dar „căutarea și extinderea livrărilor alternative din Europa pentru clienții din fostul spațiu post-sovietic la prețuri mai mici decât cele ale Gazprom-ului. În măsura în care de astfel de importuri deja se bucură statele baltice, în cazul Ucrainei și Republicii Moldova, concurența pe piața energetică va face ca Gazprom-ul să-și piardă o parte de venituri”, conchide Ingerid M. Opdahl.
Vezi și aceste știri
Ministerul Afacerilor Externe din România califică drept „nefondată și motivată politic” decizia CMC prin care a respins solicitarea Radio Chișinău
Din Moldova spre Ucraina a pornit a doua tranșă cu ajutor umanitar în valoare de 67,5 milioane de lei
