În Republica Moldova, corupția este endemică și sistemică. Ea este înrădăcinată în instituțiile guvernamentale și în toate nivelurile societății. Corupția include în sine capturarea instituțiilor de stat spre beneficiul unor interese private. Despre asta scrie director executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă (ADEPT), Igor Boțan, în articolul „Scrisoare din Chișinău” publicat pe portalul Carnegie Europe, citat de Agora.
Potrivit autorului, „este important de a înțelege ceea ce face Moldova să fie diferită de alte țări din regiune, precum și modul în care aceste particularități trebuie folosite eficient în lupta împotriva corupției. O privire asupra contextului cultural, socio-politic și regional al Republicii Moldova va ajuta la explicarea amplorii problemei în cauză”.
„Republica Moldova este parte a lumii creștin-ortodoxe, unde segmentele largi ale populației în mod tradițional sunt mai tolerante față de așa-numita corupție mică comparativ cu societatea romano-catolică sau cea protestantă. Cultura politică a Republicii Moldova este profund patriarhală unde persistă o atitudine indulgentă față autorități (...) România, vecină cu Republica Moldova, este de asemenea parte a lumii ortodoxe, dar a reușit recent să înregistreze succese semnificative în lupta împotriva corupției”, scrie Igor Boțan.
Totodată, Republica Moldova este o civilizație rurală și rămâne singura țară din Europa în care în mediul rural trăiesc mai mulți oameni decât în mediul urban. În perioada 1940-1991 Moldova a fost parte a Uniunii Sovietice, atunci când viața de zi cu zi a fost bazată pe așa zisul „blat” - un sistem de înțelegeri neformale reciproce care admitea schimburi de servicii și rezolvarea problemelor prin mită în condițiile unei economii deficitare. Aceste aspecte civilizaționale și culturale explică de ce societatea este tolerantă la corupție: oamenii îi acuză pe cei corupți, dar apelează ușor la corupție pentru a rezolva probleme personale.
Perioada post-sovietică poate fi împărțită în patru perioade, ultima datează din 2009 încoace și „poate fi caracterizată printr-o creștere a unui om de afaceri care a făcut o avere pe așa-numita privatizare și și-a transformat politică într-o afacere.
Partidele, care au devenit baza coaliției de guvernământ în 2009-2013, au reușit să transforme Moldova într-un stat oligarhic. Ei au politizat instituțiile legale și guvernamentale, folosindu-le pentru a se îmbogăți.
În această perioadă, guvernul a luptat împotriva corupției doar pe cuvinte pentru a câștiga sprijinul partenerilor internaționali și pentru a asigura societatea că integrarea europeană este un obiectiv strategic. Rezultatul acestei abordări a fost criza bancară, economică, politică și morală profundă, un exemplu elocvent este furtul a unui miliard de dolari din sistemul bancar”, constată autorul.
Contextul politic regional joacă un rol important în combaterea corupției și în reducerea presiunii asupra guvernului corupt. Implementarea în 2009 de către UE a proiectului „Parteneriatul Estic” și apariția, în 2011, a Uniunii Economice Eurasiatice controlată de Rusia, a plasat Republica Moldova între două focuri. Societatea moldovenească este împărțită în două: pro-europeană și pro-eurasiatică.
În aceste condiții, coaliția „pro-europeană” coruptă afirmă că este garantul procesului de integrare europeană a Republicii Moldova, iar cei care o critică ar dori să schimbe vectorul spre integrarea eurasiatică. Problema e că partidele aflate la guvernare sunt foarte bogate, datorită schemelor de corupție și a unui control total asupra administrațiilor și mass-media. Partidele pro-europene, care nu sunt reprezentate în Parlament, sunt foarte sărace și nu au instrumente necesare pentru a participa la alegeri libere și corecte.
Între timp, partidele politice pro-ruse primesc sprijinul financiar și mediatic din Rusia și pot câștiga următoarele alegeri parlamentare exploatând scandalurile recente de corupție. Coaliția de guvernământ folosește acest argument pentru a șantaja electoratul pro-european, dar și pentru a reduce presiunea din partea alegătorilor și partenerilor externi.
Prin urmare, „orice asistență din partea Uniunii Europene pentru Republica Moldova trebuie să fie condiționată de luptă împotriva corupției, iar instituțiile guvernamentale și de aplicare a legii trebuie să fie depolitizate la modul practic”, conchide Igor Boțan.
