Ștefan Grigoriță
Președintele Nicolae Timofti este în ultimele luni de mandat. Încă nu este clar dacă va fi reales pentru al doilea termen, sau mai ales, dacă el își dorește al doilea termen. Pornind de la asta, putem observa că în spațiul din jurul Moldovei în ce privește durata mandatelor se aplică două „standarde”. Unul „european” și unul „euroasiatic”. INFOGRAFICUL de mai jos este despre asta.
Pe continentul european și spațiul CSI majoritatea statelor sunt democrații. Totuși, o bună parte din statele post-sovietice au degradat în regimuri autoritare. Dacă e să ne punem întrebarea „De câți ani se află la conducere actualul lider de stat?”, putem observa că majoritatea liderilor din Europa de la vest de noi sunt deabia în primul mandat. Câteva state au o conducere ce a ajuns la al doilea mandat, iar o parte din ele au depășit termenul de 10 ani.
De precizat însă aici că cei care au ajuns să depășească această cifră sunt state unde este un mandat mai mare de patru ani pentru președinte (exemplul Austria - 6 ani) sau sunt monarhii constituționale (exemplul Marii Britanii, Suediei, Norvegiei sau Danemarcei).
Problema spațiului post-sovietic
Moldova face însă parte și din spațiul post-sovietic, sau organizația internațională „Comunitatea Statelor Independente”, CSI pe scurt. Cu excepția Moldovei, Ucrainei și Georgiei în ultimii patru ani nu au avut loc schimbări la nivel de lideri de state. Mai mult decât atât, în trei republici post-sovietice președintele nu a fost schimbat de la independență. Toată regiunea stă în general foarte prost la capitolul „indexul democrației”.
Regiunea este dominată la acest capitol de către forma clasică a unui regim autoritar, care presupune, potrivit definiției, existența instituțiilor democratice, pilonilor democrației doar pe hârtie, dar care funcționează sub influența unei persoane sau unui grup de persoane.
„Fotografia de familie”
Din 1991 și până în prezent Uzbekistan de exemplu este condusă cu mână de fier de către Islam Karimov. Acesta a preluat puterea de la independență și nu a mai lăsat-o. În aceeași situație se află și Kazahstanul, care deja de 24 de ani este condusă de Nusurtan Nazarbaev. Tadjikistanul este condus de 23 de ani de către E. Rahmon.
Într-o situație similară este și Republica Belarus, situată geografic pe teritoriul european și poreclită de-a lungul timpului „Ultima dictatură a Europei”. Aici Alexandr Lukașenco a preluat puterea cu mai bine de 21 de ani în în urmă, iar anul trecut a mai câștigat un mandat.
Azerbaidjanul este condus de 12 ani de Ilham Aliev, care a venit „pe cale dinastică”, după decesul tatălui acestuia, Heydar Aliev în anul 2003. Ultimul a condus țara de la independență până atunci.
Federația Rusă este condusă oficial de Vladimir Putin, care a deținut 11 ani funcția de președinte, cu o întrerupere în perioada 2008-2012, atunci când a fost prim-ministru. A luat această decizie deoarece Constituția Federației Ruse nu permitea mai mult de două mandate consecutiv.
Înapoi în Moldova
Revenind la Moldova, în fotografia de familie a liderilor CSI de la Summit-ul CSI de la Minsk, Nicolae Timofti are în prezent 3 ani și 10 luni de când conduce Moldova.
Mandatul actualului președinte expiră pe 23 martie 2016. Până atunci Parlamentul urmează să decidă asupra alegerii unui nou președinte direct de Parlament, adică rămânerea la sistemul Parlamentar sau revenirea la Republică semi-prezidențială, fând curs solicitărilor mai multor grupuri care cer asta.
Actualul Parlament ar putea fi dizolvat dacă până la sfârșitul lunii ianuarie nu reușește să investească un prim-ministru. În acest caz, realegerea unui nou șef al statului ar putea cădea pe umerii viitoarei legislaturi.
