În partea ce ține de Republica Moldova, țările membre ale UE vin cu mai multe atenționări. Potrivit documentului, UE „regretă faptul că Parlamentul Republicii Moldova și partidele politice parlamentare nu au reușit încă să formeze un nou Guvern după moțiunea de cenzură din data de 29 octombrie 2015 care a dus la căderea guvernului condus de Valeriu Streleț; consideră că impasul politic actual din Republica Moldova a atins un punct critic ce riscă să destabilizeze instituțiile de stat și pune în pericol economia, legitimitatea partidelor politice și lupta împotriva corupției, fapt ce influențează dramatic fluxul de investiții străine directe în țară”.

Din aceste considerente, „UE îndeamnă toate partidele politice să se angajeze plenar în negocieri pentru a forma o majoritate și a desemna Guvernul care va putea implementa reformele necesare - în special cele ce țin de stabilizarea economiei în conformitate cu cerințele Băncii Mondiale și FMI, asigurând astfel investițiile și achizițiile publice”.

„Supravegherea sectorului bancar e insuficientă”

Totodată, băncile „Moldindconbank, Moldova Agroindbank și VictoriaBank urmează să fie supuse unui audit diagnostic și în cazul depistării vreunei probleme, cea din urmă să fie soluționată imediat. Actualmente în Republica Moldova, supravegherea sectorului bancar rămâne insuficientă, iar întreprinderile sunt cele care suportă costurile crizei financiare, fiindcă au un acces dificil la credite”.

„După un an de la implementare a Acordului de Liber Schimb, volumul total de exporturi al Republicii Moldova s-a redus cu 14.8 %, între timp relațiile comerciale cu țările Uniunii Europene au fost dintre cele mai stabile, exportul micșorându-se cu doar 1,4%. Asta în timp ce exportul în țările CSI și alți parteneri a scăzut mult mai semnificativ, în special la produsele agro-alimentare. Asta în condițiile în care așteptările pentru sectorul agro-alimentar au fost destul de mari, iar oponenții afirmau că Republica Moldova la acest capitol nu este competitivă”, se mai spune în rezoluție.

Legilația internă - punctul slab

Potrivit documentului, „punctele slabe se regăsesc în legislația internă cu privire la stabilirea definițiilor de bază și promovarea profesioniștilor în sectorul de asigurări, fapt care ar putea expune Republica Moldova la riscuri asemănătoare cu cele care au dus la criza bancară globală”.Cu toate cele menționate mai sus, rezoluția menționează că potrivit articolului 49 din Tratatul de la Lisabona - Georgia, Republica Moldova și Ucraina (ca și oricare altă țară europeană) pot aplica pentru a deveni membre ale Uniunii Europene, cu condiția că aceste țări vor adera la principiile democrației, vor respecta libertățile fundamentale, drepturile omului și drepturile minorităților, nu în ultimul rând vor asigura supremația legii.